Boris Gîlcă, despre solicitarea Moldexpo privind despăgubirea prejudiciilor: „Suma trebuie rambursată din asistența externă pe care a primit-o R. Moldova”

16 mai 2022, 20:15 Societate 158
Boris Gîlca.  Sursa: gov.md

Șeful Direcției generale asistență medicală și socială a Primăriei Chișinău, Boris Gîlca, s-a arătat nemulțumit de solicitarea Centrului Internațional de Expoziții Moldexpo, care a cerut prejudicii în valoare de 300 de mii de lei pentru bunurile deteriorate în perioada în care pavilioanele sale au găzduit Centrul municipal COVID-19. Gîlcă spune că s-a așteptat la o comunicare „mai eficientă” din partea Moldexpo și a Agenției Proprietății Publice (APP), menționând că ar fi fost corect să fie convocate toate părțile implicate în gestionarea pandemiei și a crizei refugiaților la o ședință de constatare, pentru a găsi o soluție bună.

„Credeam că administrația Moldexpo poate avea un management și o comunicare mai eficientă, cel puțin să convoace toate părțile implicate în managementul pandemiei COVID-19, în managementul crizei refugiaților. Amintesc că Moldexpo a fost transmis prin Hotărre de Guvern în gestiunea Spitalului clinic municipal „Sfânta Treime”, spitalul fiind practic obligat să organizeze și să presteze servicii medicale COVID-19. Acolo s-a acordat asistență medicală și s-au salvat viețile a peste 40 de mii de persoane, nu numai din municipiul Chișinău, dar și din republică, pe perioada celor doi ani de pandemie. Cele 40 de mii de vieți salvate la cel mai mare spital COVID din țară de la Modexpo, dar și cele peste 16 mii de persoane care s-au refugiat din Ucraina - viața lor și siguranța costă mult mai mult decât impune Moldexpo să i se ramburseze”, a declarat șeful Direcției generale asistență medicală și socială pentru Replica Media.

Reprezentantul Primăriei a admis că în cei doi ani de pandemie și în cele trei săptămâni în care Primăria a gestionat acolo și criza refugiaților, la Modexpo „posibil s-au deteriorat niște lucruri, posibil nu se regăsesc anumite piese de mobilier etc., dar cu certitudine nu le-a luat nimeni acasă” și a subliniat că era important ca APP și administrația Moldexpo să invite responsabilii din cadrul Primăriei la o ședință de constatare, pentru a găsi o soluție corectă.

În același context, el a menționat că administrației Modexpo, Agenției Proprietății Publice (APP) și Guvernului ar trebuie să le fie rușine să ceară această sumă de la Primăria Chișinău sau de la spitalul „Sfânta Treime”.

„Nu „Sfânta Treime” a adus COVID-ul în țară, nu spitalul a pornit războiul în Ucraina. Noi ne-am făcut datoria cu dedicație și amintesc că anume Primăria Chișinău a investit peste 130 de milioane de lei în criza COVID și inițial peste două milioane în criza refugiaților - bani care nu au fost rambursați de către Guvern. Cred că Moldexpo ar trebui să reanalizeze această situație. Sigur că prejudiciile trebuie rambursate. Eu înțeleg că Moldexpo este un agent economic, că a avut anumite pierderi. Dar nu poți să ceri acest lucru de la un spital care este finanțat din buget, care a salvat viețile a zeci de mii de oameni”, a declarat Boris Gîlca.

Acesta a adăugat că posibile pierderi sau distrugeri invocate „ s-au înregistrat majoritar anume pe durata crizei refugiaților” și a spus că, „dacă sunt documentate” ar trebui rambursate din fondurile externe, primite de Republica Moldova pentru gestionarea crizei refugiaților.

„Republica Moldova a primit milioane de euro și dolari. 300 de mii de lei este o suma infimă și trebuie rambursată anume din asistență externă și Guvernul ar putea sa ajute agentul economic de la Moldexpo să-și refacă infrastructura. Așa ar fi corect, așa ar fi omenește și într-o țară civilizată, care se vrea în Uniunea Europeană”, a punctat Boris Gîlca.

Amintim că Centrul Internațional de Expoziții Moldexpo a solicitat despăgubiri de peste 300 de mii de lei de la Spitalului „Sfânta Treime” și Consiliului municipal Chișinău, în urma utilizării pavilioanelor pentru Centrul municipal COVID-19. Administrația Moldexpo a anunțat anterior că a transmis deja o cerere prealabilă pentru recuperarea prejudiciului pentru bunuri deteriorate sau care nu au putut fi identificate în procesul de inventariere.

Anastasia
publicat de:
Vorbim pe față, nu? Ne pasă de fața ta, în măsura în care nu dorim să-ți pice (fața, decât de la chestii pozitive). Și așa cum prea multă față nu strică, atunci când vorbim de Facebook, te invităm să ne urmărești și pe pagina noastră de Facebook, pentru a rămâne cu fața curată, știi?
 

Discuțiile Replica Media