„2022 a însemnat zeci de întâlniri cu lideri politici din România, cu precădere ai Partidului Social Democrat, dar și membri importanți ai Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România. Am reușit să identificăm cel puțin 30 de întâlniri cu lideri politici din România, dintre care 12 cu reprezentanți PSD, 8 cu PNL, 5 cu USR, 5 cu reprezentanți de la alte partide politice sau neafiliați (dar toți apropiați de PSD). Ceban participă la evenimente culturale și concerte în România, ține discursuri, iar Chișinăul chiar co-finanțează evenimente vizibile din România”, se arată în raportul CRPE.
Potrivit analiștilor, Ceban caută cât mai mult suport în România sau alte state europene pentru a se pregăti de alegerile locale din 2023 și, cel mai probabil, și de cele parlamentare și prezidențiale.
„El exploatează intern orice finanțare primită, poză sau eveniment din România pentru a convinge un electorat indecis, care nu a fost convins sau este nemulțumit de Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu, de faptul că nu este de fapt un politician cu discurs pro-rus, ci este un moderat, care poate să nu antagonizeze nici una dintre tabere, dar care va menține linia pro-europeană a Republicii Moldova”, argumentează analiștii.
Autorii analizei remarcă faptul că prin intermediul partidului Mișcarea Alternativă Națională, Ceban „încearcă să preia o parte consistentă din fostul electorat al Partidului Democrat al lui Plahotniuc, un partid ce se „reinventează” zilele acestea cu suportul Partidului Social Democrat din România, respectiv părți din electoratul atras de liderul populist Renato Usatîi, ieșit și el de sub lumina reflectoarelor.”
„Coincidență sau nu, PSD-ul românesc este numitorul comun atât în cazul Partidul Democrat din Moldova, denumit acum Partidul Social Democrat European, dar și în cazul partidului lui Ceban. Liderii PSD pozau recent la Chișinău cu reprezentanții ambelor partide”, se mai arată în analiză.
Cum îl ajută pe Ceban vizitele în România?
Analiștii români susțin că micile victorii din România, sub forma unor finanțări sau zecile de poze și campanii media, îl ajută să-și creeze o imagine de politician apropiat de București.
„Cu finanțările obținute reușește unele succese administrative, destul de vizibile, iar campaniile media ajută la conturarea unui politician ce și-a temperat puternic discursul pro-rusesc din perioada sa de glorie de la Partidul Socialist. Politician ambițios, Ceban a realizat încă dinainte de declanșarea războiului că parteneriatele cu administrațiile din România sunt o carte câștigătoare. Atât financiar, cât și ca poziționare”, spun analiștii.
Totodată, CRPE a observat că, campania de PR din România s-a blocat în 2022 odată cu declanșarea războiului prin refuzul de facto al acestuia de a condamna războiul și agresiunea rusă.
„Chiar și pentru unele administrații locale din România, care nu țin deloc la imaginea lor, această asociere ar fi fost dăunătoare. Vizitele au reînceput însă în vară-toamnă, iar în luna noiembrie, chiar liderul Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, se fotografia cu Ceban la Chișinău”, mai punctează analiștii.
Cu cine s-a întâlnit primarul de Chișinău în 2022
Potrivit analizei documentate de CRPE, Ion Ceban a avut cel puțin 30 de întâlniri cu lideri politici din România, fie ei șefi de partide, primari, șefi de consilii județene sau miniștri. Din aceste întâlniri, 12 au fost cu reprezentanți PSD, 8 cu reprezentanți PNL, 5 cu reprezentanți USR, una cu primarul independent de la Târgu-Mureș, una cu fostul primar condamnat de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, una cu un reprezentant Pro-România, și două cu Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță. Din 5 întâlniri cu reprezentanții USR, 4 au fost cu primarul Municipiului Alba-Iulia, Gabriel Pleșa. Cu unii dintre aceștia, precum liderul PSD, Marcel Ciolacu, lideri social-democrați din Neamț sau Buzău, lideri PNL din Petroșani sau chiar primarul USR din Alba Iulia, Ion Ceban s-a întâlnit de mai multe ori în cursul anului 2022.
Alți lideri politici din România, precum primarul Constanței, Virgil Chițac (PNL), au anulat întâlnirile stabilite cu acesta, dar și acordurile de înfrățire, după apariția subiectul în mass-media. Despre întâlnirea cu liderul USR, Radu Mihaiu, Ceban scria pe Facebook că Primăria Sector 2 i-a oferit 1 milion RON pentru un centru de tineret. Primarul Sectorului 2 a negat ulterior, după critici dure apărute în presa românească.
„Întâlnirile cu Ion Ceban sunt cel puțin controversate și avem și două poziționări ale liderilor politici din România în a explica această asociere. O parte dintre primari sau șefi de consilii județene declară că s-au întâlnit cu primarul Chișinăului, independent de culoarea politică sau crezurile acestuia. Argument ce poate fi considerat desigur valid, însă toate aceste întâlniri au depășit de mult barierele unor simple finanțări și măsuri de suport pentru investiții specifice la Chișinău. Ele sunt utilizate pentru spălarea imaginii lui Ion Ceban și în proiectarea sa ca un primar pro-european, apropiat de București. Asocierea cu Ceban, un politician cu discurs pro-rus ani la rând, cu multe vulnerabilități, mai ales înaintea alegerilor locale de la Chișinău și ținând cont de poziționările sale interne, rămâne controversată. Nu putem însă să nu subliniem jocul pe care alți lideri politici din România îl fac pentru Ceban. Alegerea unui nou personaj controversat de la Chișinău vine după o lungă serie de asocieri dintre București și personaje controversate din Republica Moldova. Iar Partidul Social Democrat joacă un rol principal în această piesă. Ceban este doar ultimul din această serie”, conchid autorii analizei.
În 2021, Ceban s-a întâlnit printre alții cu cel puțin o duzină de lideri PSD și PNL, fiind avanpremiera turul de forță desfășurat în 2022. Pe lista întâlnirilor lui Ion Ceban cu lideri politici români figurează Președintele CJ Hunedoara, Ion Bădin, Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, Primarul Sectorului, 4 Daniel Băluță, fostul primar al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, Primarul Municipiului Buzău, Constantin Toma, Primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica, Primarul Municipiului Suceava, Ion Lungu, Primarul Municipiului Hunedoara. Dan Bobouțanu, Primarul Municipiului Oradea, Florin Birta, Asociația Municipalităților din România, sau vicepreședintele Consiliului Județean Ilfov, Vicențiu Voicu.
