Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a declarat joi, 19 mai, că nu este în favoarea unei aderări „pe scurtătură” a Ucrainei la Uniunea Europeană, precizând că nu ar fi corect față de țările din Balcanii de Vest. „Faptul că nu există o scurtătură pe drumul spre aderarea la UE a Ucrainei este un imperativ de corectitudine față de cele șase țări din Balcanii de Vest” care își doresc de multă vreme să adere la blocul comunitar, a declarat el în cadrul unui discurs în Bundestag, transmite Hotnews.
Recent, Slovacia şi Polonia au anunțat că vor face eforturi comune pentru a ajuta Ucraina să obţină statutul de ţară candidată la aderarea la UE cât de curând posibil.
Tot astăzi, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, a transmis că „ambiguitatea strategică asupra perspectivei europene a Ucrainei practicată de unele capitale ale UE în ultimii ani a eșuat și trebuie să se termine”, pentru că acest lucru numai „l-a încurajat pe Putin”.
Șeful diplomației de la Kiev a menționat că Ucraina nu are nevoie de „surogate” pentru statutul de candidat la UE, o astfel de abordare fiind în măsură să jignească sentimentele ucrainenilor.
Ministrul ucrainean al afacerilor externe nu a nominalizat niciun stat, anterior și Franța și-au exprimat rezervele vizavi de un proces rapid de admitere a Ucrainei în Uniunea Europeană.
Chiar de Ziua Europei, președintele francez Emmanuel Macron a propus crearea unei „comunități politice europene” care ar putea permite tuturor țărilor din afara Uniunii Europene, în special Ucrainei, de a se alătura, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura „zeci de ani”.
Vorbind la Parlamentul European de la Strasbourg, Macron a precizat că dorința Ucrainei de a adera la bloc va dura câțiva ani și, ca urmare, trebuie să i se dea o oarecare speranță pe termen scurt.
„Ucraina, prin lupta și curajul ei, este deja un membru sincer al Europei noastre, al familiei noastre, al uniunii noastre. (...) Chiar dacă i-am acorda statutul de candidat mâine, știm cu toții foarte bine că procesul pentru a-i permite aderarea ar dura într-adevăr câțiva ani, probabil câteva decenii”, a spus liderul de la Paris.
Preşedinţii din opt state din centrul şi estul Europei au cerut atunci ţărilor membre UE să acorde imediat Ucrainei statutul de ţară candidată şi să deschidă negocierile de aderare. Iar la 1 martie, Parlamentul European a votat proiectul de rezoluție prin care cererea Ucrainei de aderare la UE a fost acceptată.
