„Am convenit asupra prezentării unor răspunsuri scrise săptămâna viitoare pentru propunerile noastre”, a spus Lavrov la conferinţa de presă ulterioară întrevederii cu Blinken, subliniind că au convenit amândoi că „un dialog rezonabil este necesar” astfel încât „emoţia să scadă”.
„Nu ştiu dacă suntem pe calea cea bună, voi şti când vom avea răspunsul” din partea SUA, a indicat Lavrov, adăugând că a mai stabilit cu Blinken ca ulterior să se desfăşoare „un nou contact la (acelaşi) nivel” apreciind totodată că o întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden deocamdată este prematură.
Conform agenţiei RIA, o nouă întrevedere Lavrov-Blinken ar urma să fie organizată în februarie.
Referindu-se la situaţia de criză din jurul Ucrainei, la frontiera căreia Rusia are desfăşuraţi peste o sută de mii de soldaţi şi stârneşte prin urmare teama unei invazii, Lavrov a negat încă o dată astfel de intenţii, susţinând că Rusia „niciodată, absolut niciodată, nu a ameninţat poporul ucrainean”. În schimb, el a descris din nou puterea de la Kiev drept una „rusofobă” şi a acuzat NATO că ar considera Ucraina ca „aparţinând sferei de influenţă” a acestei organizaţii.
Moscova a cerut Washingtonului în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în Europa de Est.
În reacţiile lor, oficialii occidentali au calificat drept inacceptabile aceste solicitări ale Moscovei, pe care au ameninţat-o cu sancţiuni dure dacă atacă Ucraina.
MAE rus a precizat vineri că Rusia doreşte retragerea trupelor NATO din România şi Bulgaria, în cadrul unui tratat menit să dezescaladeze criza ucraineană. „Nu există nicio ambiguitate”, a indicat MAE rus în răspunsul transmis unei mass-media, adăugând că cererea Moscovei include retragerea trupelor străine, a echipamentelor, armamentului şi oricăror alte elemente prin care să se revină la situaţia din 1997 în ţările care atunci nu erau membre ale NATO.
La rândul său, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că a cerut Rusiei să dovedească faptul că nu intenţionează să atace Ucraina, prin retragerea celor peste 100.000 de soldaţi pe care i-a masat aproape de graniţa cu această ţară, scrie Agerpres.
„Nu aveam aşteptări asupra unui progres major astăzi, dar cred că acum suntem pe drumul cel bun pentru a înţelege preocupările şi poziţiile fiecăruia”, a rezumat secretarul de stat american desfăşurarea discuţiei sale cu ministrul de externe rus, care a urmat unei serii de consultări iniţiate după ce în decembrie Moscova a transmis Washingtonului un set de propuneri prin care urmăreşte limitarea influenţei militare a SUA şi a NATO în proximitatea frontierelor ruse.
În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.
„Cred că putem continua împreună această muncă în direcţia înţelegerii şi acordurilor care asigură securitatea noastră reciprocă. Dar aceasta este condiţionată de oprirea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. (...) Aşadar, aceasta este alegerea cu care se confruntă Rusia: ea poate alege calea diplomaţiei care conduce la pace şi securitate sau calea care va conduce numai la conflict, consecinţe severe şi condamnare internaţională”, a conchis Blinken după întrevederea cu Lavrov.
Acesta din urmă a afirmat la conferinţa sa de presă separată că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel.
