În timpul ce acestea zboară, se separă părți din caseta cu submuniții mici, care se dispersează și cad pe o arie extinsă. Pericolul acestor submuniții separate este că uneori nu explodează imediat și de fapt minează teritoriul; alteori aceste bombe mici sunt găsite de copii. Secțiunea cozii acestor bombe zboară mai departe și se prăbușește - mai multe fotografii cu aceste secțiuni ale cozii înfipte în pământ sau blocate în tavanele clădirilor rezidențiale au apărut în acestre zile pe rețelele sociale ucrainene.
„Aceste rămășițe de motoare de rachete BM-30 au fost documentate în diferite zone civile și, având în vedere că acestea sunt de obicei asociate cu utilizarea munițiilor cu dispersie, ridică îngrijorări cu privire la utilizarea munițiilor cu dispersie de către Rusia în zone civile, scrie pe Twitter fondatorul echipei de investigație Bellingcat, Eliot Higgins.
Coada unei rachete BM-30 „Smerch” îngropată pe o șosea din Harkov:
Bellingcat a studiat dovezile consecințelor bombardării orașului Harkov și pe baza fotografiilor a șapte cozi de rachetă, a încercat să reconstituie traiectoria zborului lor. După calculele jurnaliștilor, rachetele au fost lansate din direcția nord-nord-est, de la granița cu Rusia. Mai exact, se are în vedere că bombardamentul ar fi putut fi efectuat direct de pe teritoriul Rusiei.
Secțiunea focosului și a cozii poate zbura suficient de departe după ce submunițiile au fost deja dispersate. Astfel, este posibil ca, în unele cazuri, artileria rusă să fi tras în ținte militare, dar motoarele și focoasele să fi zburat în blocuri - acestea au fost văzute clar în videoclipurile pe care echipa Bellingcat le-a studiat și geolocalizat.
Cu toate acestea, indiferent de scopul inițial, aceste atacuri rănesc și omoară civilii.
Un alt exemplu de utilizare a acestor arme în zone rezidențiale a fost înregistrat în orașul Ahtîrka, regiunea Sumî, unde submunițiile au fost împrăștiate peste grădiniță și au ucis mai multe persoane.
Bellingcat prevede că traiectoria proiectilului nu arată clar că proiectilul a fost tras de ruși, dar „pare foarte puțin probabil ca trupele ucrainene să folosească intenționat astfel de arme în propriile orașe, chiar dacă ținta lor sunt soldații ruși”.
De menționat că în februarie 2007, 46 de țări adunate la Oslo (inclusiv în special Germania, Belgia, Canada, Franța, Italia, Regatul Unit, Elveția) la inițiativa guvernului norvegian s-au angajat să realizeze un tratat care interzice munițiile cu dispersie, care au consecințe inacceptabile pentru populații civile. Norvegia și Austria au adoptat, de asemenea, moratorii asupra acestor arme.
Rusia, la fel ca și Statele Unite, China, Israel și altele, nu fac parte din acest tratat.
