Maia Sandu: „Schimbările climatice nu ne întreabă dacă suntem gata de ele” / „Ele sunt reale, sunt deja aici și vor avea efecte de durată”. A fost lansat dialogul național privind riscurile și vulnerabilitățile provocate de schimbările climatice

25 noiembrie 2022, 13:39 Mediu 62
Conferința națională „Avansarea agendei de schimbare a climei în silvicultura și agricultura din Moldova”..  Sursa: presedinte.md

Președinția Republicii Moldova, cu sprijinul UNDP Moldova, Fondului Verde pentru Climă și Embassy of Sweden in Chisinau, a lansat dialogul național privind riscurile și vulnerabilitățile provocate de schimbările climatice și oportunitățile de răspuns la acestea. Peste 100 de reprezentanți ai autorităților centrale și locale, mediului academic, societății civile și producători agricoli au discutat vineri, 25 noiembrie, în cadrul conferinței „Avansarea agendei naționale privind schimbările climatice în silvicultură și agricultură în Republica Moldova”, politicile de mediu pe care ar trebui să le implementeze autoritățile naționale pentru a face față vremii secetoase, precipitațiilor abundente sau schimbărilor neprevăzute de temperatură.

„Schimbările climatice nu ne întreabă dacă suntem gata de ele. (...) „Ele sunt reale, sunt deja aici și vor avea efecte de durată”

Declarațiile aparțin președintei Republicii Moldova Maia Sandu, care au fost făcute în cadul Conferinței naționale „Avansarea agendei de schimbare a climei în silvicultura și agricultura din Moldova”.

„Este o problemă foarte importantă pentru țara noastră, iar o dezbatere națională la această temă întârzie, deși este foarte necesară. Schimbările climatice sunt reale, ele sunt deja aici și vor avea efecte de durată. Ele se văd cu ochiul liber și în țara noastră: Moldova de azi se deosebește de Moldova de acum 50 sau 100 de ani. Anii secetoși sunt tot mai frecvenți, iar asta compromite roada pe câmpuri, seacă apele în fântâni, lacuri și râuri, iar în pădure se usucă copacii.

Republica Moldova nu contribuie semnificativ la fenomenul încălzirii globale. Însă schimbările climatice nu-i vizează doar pe cei care poluează, iar țara noastră este mai vulnerabilă la secetă decât alte țări europene.

Schimbările climatice nu ne întreabă dacă suntem gata de ele, dacă avem resurse pentru a răspunde acestui fenomen sau dacă au venit într-un moment potrivit. Adaptarea la aceste schimbări va fi grea. Creșterea rezilienței va fi dificilă. În special pentru noi, pentru că avem resurse mai puține, suntem mai puțin pregătiți și avem instituții mai slabe. Dar nu avem încotro, trebuie să ne adaptăm. Pentru a rezista. Pentru viitorul nostru și al copiilor noștri aici, în Moldova.

Subiectul schimbărilor climatice este discutat abia acum - adică foarte târziu -, la nivelul autorităților și al societății. Dar mai bine mai târziu decât deloc! Măcar acum, trebuie să ne apucăm de lucru”, a declarat șefa statului.

Maia Sandu a menționat că resursele noastre de apă, agricultura și pădurile sunt cele mai afectate de schimbările climatice, iar indiferent de contextul în care ne aflăm astăzi, a îndemnat la acțiune.

„Fermierii din Moldova pot învăța și din experiența altor țări și regiuni, care sunt mai avansate în adaptarea sectorului agricol la condițiile de secetă. Luați, bunăoară, Israelul, o țară cu terenuri aride, care este însă un producător agricol de succes. Avem exemple bune și în țara noastră unde, în pofida secetei, unii fermierii reușesc să-și schimbe metodele de lucru și obțin roade foarte bune. Deci, e posibil! Agricultura trebuie ajutată să se adapteze la noile condiții. Pentru asta, e nevoie de planificare pe termen mediu și lung. Cu siguranță e nevoie și de investiții. Dar înainte de toate trebuie să ne schimbăm modul de gândire și de abordare a problemei. Să înțelegem că, indiferent de circumstanțe, rezultatele muncii noastre depind de noi, de efortul și dăruirea noastră.

Agricultura nu va putea fi salvată de fiecare dată când este afectată de secete, inundații sau roadă mică. Dacă o țară ca Olanda, care trăiește pe mlaștini, reușește să hrănească o lume întreagă cu produsele lor agricole, iar fermierii din Israel pot lucra eficient solul pietros și nisipos pe care îl au, obținând roade bune, sigur că noi în Moldova putem face agricultură performantă, chiar și în condiții de secetă. Trebuie doar să facem lucrurile corect.

Suferă și pădurile, care sunt sursa noastră de oxigen, apă și sol fertil. Moldova are acum doar aproximativ 11% din suprafața țării împădurită. Restabilirea suprafețelor forestiere, prin Programul național de împădurire, este o prioritate a noastră. Dar și acest lucru trebuie făcut ținând cont de schimbările climatice. Vrem să plantăm păduri care se vor prinde, vor crește, vor rezista 100, 200, 300 de ani, nu copaci care se vor usca peste 10 ani. Așadar, reîmpădurirea trebuie făcută cu consultarea specialiștilor, alegând specii de arbori rezistenți la schimbările climatice. Situația apelor e la fel de gravă în Moldova - asta vizează asigurarea cu apă potabilă, accesul la resursele de apă pentru irigare, dar și modul în care folosim aceste resurse. Avem râuri și râulețe mici care se usucă și dispar. Resursele de apă subterană sunt tot mai mici, iar, cu precipitații mai mici, se vor micșora și mai mult.

Dacă nu protejăm apa, riscăm să rămânem fără ea - și nu putem admite asta. Avem nevoie de o politică de stat clară și strictă pentru îngrijirea și protejarea răurilor și râulețelor, care să prevadă protejarea celor două râuri vitale, Nistru și Prut, a râurilor mai mici, construirea rezervoarelor, dar și reguli clare pentru folosirea grijulie, eficientă, a apei, în toate sectoarele”, a declarat președinta Sandu.

„Suedia se angajează să sprijine eforturile continue ale Moldovei, în conformitate cu viziunea și aspirațiile țării pentru integrarea europeană”

Totodată, în cadrul evenimentului, ambasadoarea Suediei la Chișinău, Katarina Fried, a atras atenția că „Suedia se angajează să sprijine eforturile continue ale Moldovei, în conformitate cu viziunea și aspirațiile țării pentru integrarea europeană. Aceasta va rămâne o prioritate pentru noi în cadrul președinției UE de anul viitor, dar și dincolo de aceasta. Intenționăm să punem la dispoziție cunoștințele emergente, inovații, parteneriate și finanțare pentru progresul țării în ceea ce privește dimensiunile de mediu și climă.”

Efectele devastatoare ale schimbărilor climatice riscă să se producă în special asupra sectorului economic cheie – agricultura, afectând mai ales cetățenii din mediul rural, este menționat într-un comunicat al PNUD Moldova.

Pentru 57% dintre locuitorii Republicii Moldova, agricultura reprezintă o sursă majoră de hrană și de venit

Datele Analizei comune de țară a ONU arată că pentru 57% dintre locuitorii Republicii Moldova, agricultura reprezintă o sursă majoră de hrană și de venit.

Reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova, Dima Al-Khatib, a afirmat că „în Moldova, acțiunile privind schimbările climatice înregistrează deja progrese atât la nivel de politici, cât și în practică. Următorul Program național de adaptare la schimbările climatice și Programul de dezvoltare cu emisii reduse până în anul 2050 sunt în proces de elaborare, cu sprijinul PNUD. PNUD își menține angajamentul de a sprijini Guvernul Republicii Moldova în atingerea obiectivelor și acțiunilor ambițioase privind clima și tranziția ecologică, în conformitate cu deciziile luate la COP27 și rezultatele procesului național de planificare a politicilor în domeniul schimbărilor climatice.”

Din momentul în care Republicii Moldova i s-a acordat statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, autoritățile Republicii Moldova și-au asumat un șir de angajamente în fața partenerilor europeni, inclusiv în ce privește protejarea mediului. Măsurile care urmează a fi realizate și adoptate în domeniu ar trebui să fie ghidate de bunele practici ale Uniunii Europene.

„Schimbările climatice și degradarea mediului sunt interconectate – fără a aborda una dintre aceste probleme, nu o vom putea rezolva pe cealaltă”


„Schimbările climatice și degradarea mediului sunt interconectate – fără a aborda una dintre aceste probleme, nu o vom putea rezolva pe cealaltă. Astfel, trebuie să tindem să avem o viziune mai largă, aceea a transformării economiilor noastre conform unui model durabil, tranziția ecologică, stoparea distrugerii biodiversității și traiul într-un mediu fără poluare. Pactul Ecologic European este răspunsul nostru la aceste provocări și salut interesul Moldovei de a-și baza creșterea economică viitoare pe postulatele Pactului Ecologic European, în calitate de țară candidată la UE”, a afirmat comisarul European pentru Mediu, Oceane și Pescuit, Virginijus Sinkevicius a afirmat.

În cadrul evenimentului a fost împărtășită și experiența altor state privind procesul de adaptare la schimbările climatice, participanții având oportunitatea să cunoască măsurile de adaptare aplicate în Olanda, România, Armenia etc.

Republica Moldova simte deja efectele schimbărilor climatice, iar impactul acestora se va intensifica pe termen mediu și lung. Efecte devastatoare ca urmare a schimbărilor climatice riscă să se producă, în special, asupra sectorului economic cheie – agricultura.

Pădurile din Republica Moldova sunt la fel de vulnerabile în fața acestor evoluții. În Republica Moldova, aproape 450 de mii de hectare sau circa 11,3% din suprafața țării sunt acoperite cu păduri. Dintre acestea, pădurile mature, adică de zeci şi sute de ani, reprezintă doar 9%.

Pentru comparație, în Uniunea Europeană media de împădurire este de 30-45%.

Diana
publicat de:
Nu da pasărea din mână pe știrile false de pe gard! Urmărește-ne și pe Twitter pentru articole exclusive, știri și informații de ultimă oră.
 

Discuțiile Replica Media