SURSE/ Judecători, foști și actuali procurori, printre care controversații Adriana Bețișor, Andrei Băeșu, Ion Caracuian, Adrian Popenco, doresc să îmbrace roba de avocat. În listă - procurorul care gestionează dosarul Stoianoglo

21 ianuarie 2022, 17:40 Justiție 6045
din procurori, în avocați .  Sursa: colaj Replica Media

Aproximativ 70 de persoane, între care actuali sau foști procurori, judecători și angajați MAI, în perioada 2021 - 2022 au depus cereri la Comisia de licenţiere pentru a îmbrăca roba de avocat, potrivit unui document obținut de Replica Media din surse demne de încredere. În listă se regăsesc și nume foarte bine cunoscute spațiului public pentru acțiunile controverse pe care le-au întreprins de-a lungul timpului în justiție.

Printre foștii sau și actualii acuzatori de stat, care vor să devină avocați, este Adriana Bețișor, fostă procuroră și fostă șefă adjunctă a Procuraturii Anticorupție (PA), judecată actualmente pentru trei capete de acuzare: corupere pasivă în proporții deosebit de mari, abuz de serviciu și amestec în înfăptuirea justiției, Andrei Băeșu - cel care a investigat materialele legate de frauda bancară, dar și Victor Furtună - procurorul desemnat de CSP pentru a conduce urmărirea penală în privința procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo.

Lista foștilor și actualilor procurori, judecători, angajați MAI și alte persoane care au depus cerere pentru a obține licența de avocat:

  1. Baraliuc Daniel;
  2. Luchin Lilian
  3. Trofimov Serghei;
  4. C.V.;
  5. R.G.;
  6. Balan Eugen;
  7. Nașco Ion;
  8. Furdui Sergiu;
  9. Hadji Evgheni ;
  10. Purici Dumitru;
  11. Talpalaru Zinaida;
  12. Pohilă Oleg;
  13. Diulgher Alexandr;
  14. Tomac Marin;
  15. Baeșu Andrei;
  16. Bețișor Adriana;
  17. Novac Eugeniu;
  18. Furtuna Victor;
  19. Furtuna Tatiana;
  20. Toderaș Aurelia;
  21. Petrea Elena ;
  22. Patraman Taras;
  23. Bejenaru Eugeniu;
  24. Nesterov Aliona;
  25. Lealin Iuri;
  26. Rața Dumitru;
  27. Rapeșco Ivan;
  28. Ciumaș Oleg;
  29. Maxim Irina;
  30. Oganisean Armen;
  31. Dulgheru Ion;
  32. Lanovenco Victoria;
  33. Golban Vasile;
  34. Bordan Tudor;
  35. Caraman Sergiu;
  36. Plugaru Victor;
  37. Caracuian Ion;
  38. Cîrlan Valeriu;
  39. Roșioru Mircea;
  40. Cazacu Victor;
  41. Colța Fiodor;
  42. Vidrașcu-Brînza Carolina;
  43. Caraman Alexandru;
  44. Sîrbu Artur;
  45. Plevan Vasile;
  46. Gratii Tudor;
  47. Sîrbu Valeriu;
  48. Brînza Ion;
  49. Motînga Maxim;
  50. Cerba Veaceslav;
  51. Prisacari Vadim;
  52. Bănărescu Anatolie;
  53. Buțenco Alexei;
  54. Osadcenco Timofei;
  55. Pascal Mihail;
  56. Mircos Adrian;
  57. Botnaru Alexandru;
  58. Macovei Vera;
  59. Jenunchi Elena;
  60. Dorogan Roman;
  61. Negru Maria;
  62. Berladean Igor;
  63. Dodon Sergiu;
  64. Rățoi Eduard;
  65. Ciocan Aurel;
  66. Popenco Adrian;
  67. Belîi Grigori;
  68. Scutaru Adrian;
  69. Florea Eduard.

Ion Caracuian - fost procuror al PCCOCS

Cel care vrea să îmbrace roba de avocat este și Ion Caracuian. Acesta a demisionat din funcția de șef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Excepționale (PCCOCS) la 13 octombrie 2021. Caracuian a fost numit în funcția respectivă în septembrie 2020, fără a avea niciun alt contracandidat. Până a veni la PCCOCS, Caracuian a fost șef în cadrul Secției privind Combaterea Torturii a Procuraturii Generale.

La 23 octombrie 2021, Caracuian a fost citat la Procuratura Anticorupție. Acesta urma să fie audiat, iar ulterior ar putea fi recunoscut în calitatea bănuit, în dosarul în care este vizat Alexandr Stoianoglo, procuror general suspendat.

Fiind întrebat despre scopul vizitei de la PA, fostul procuror a declarat că a venit „la lucru”, deși a demisionat din sistem. Audierea lui Caracuian ar fi avut tangențe cu faptul că acesta a semnat procesul-verbal al ședinței de lucru de la PG, în cadrul căreia s-a luat decizia de a renunța la învinuirile în privința lui Veaceslav Platon, în dosarul „fraudei bancare”, scria deschide.md.

Același proces verbal ar fi fost semnat de către Alexandr Stoianoglo, adjunctul său de atunci, Mircea Roșioru, dar și Ion Caracuian, ex-șef PCCOCS.

Ulterior, în decembrie 2021, Procurorii Anticorupție au efectuat percheziții în locuința fostului șef al PCCOCS, care este vizat într-o cauză penală de îmbogățire ilicită, infracțiune prevăzută de art. 330/2 alin.(2) Cod penal.

Potrivit PA, urmărirea penală în această cauză penală a fost începută la 4 noiembrie 2021, în temeiul unei bănuieli rezonabile de comiterea infracțiunii prevăzută de art.330/2 alin.(2) din Codul penal, pe faptul îmbogățirii ilicite, caracterizată prin deținerea de către o persoană cu funcție de demnitate publică, personal și prin intermediul unor terți, a bunurilor valoarea cărora depășește substanțial mijloacele dobândite şi acestea nu aveau cum să fie obținute ilicit.

În privința lui Caracuian nu a fost aplicată nici o măsură procesuală de constrângere.

Andrei Băeșu - ex-procuror anticorupție care a instrumentat unul dintre dosarele lui Platon

Fostul procuror anticorupție, Andrei Băeșu, se află în lista celor 69 de solicitanți la comisia de licențiere în avocatură. Anterior, acesta a dorit să acceadă în funcția de judecător, dar și în funcția inspector de integritate. Potrivit ZdG, Andrei Băeșu a ajuns în atenţia opiniei publice în anul 2017, când a instrumentat dosarul lui Veaceslav Platon, participând şi în şedinţele de judecată în care era judecat fostul primar de Orhei, Ilan Şor, în autodenunţul căruia era vizat şi Veaceslav Platon. El a pus în aplicare condamnarea lui Veaceslav Platon, în 2017, la 18 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis și confiscarea bunurilor de circa 800 de milioane de lei.

La începutul anului 2020, atunci procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a pornit o cauză penală pe fapte de amestec în înfăptuirea urmăririi penale la investigarea fraudei bancare și altor infracțiuni, dosar în care figurează și numele lui Baeșu.

Andrei Baeşu este absolvent al Institutului Naţional al Justiţiei (INJ), fiind coleg de grupă cu procurora Adriana Beţişor.

Adriana Beţişor - ex-șefă adjunctă a PA, actualmente judecată pentru trei capete de acuzare

Adrian Bețișor este fostă procuroră, ex-șefă adjunctă a Procuraturii Anticorupție (PA), iar recent dosarul în care este învinuită pentru trei capete de acuzare: corupere pasivă în proporții deosebit de mari, abuz de serviciu și amestec în înfăptuirea justiției, a fost trimis în judecată. În aprilie 2021, Ziarul de Gardă scria că Adriana Bețișor ar fi fosta șefă adjunctă a Procuraturii Anticorupție (PA) despre care PG a anunțat că a fost recunoscută și audiată de PCCOCS în calitate de bănuită de comiterea coruperii pasive în proporții deosebit de mari.

Potrivit aceleiași surse, dosarul în care aceasta este bănuită că ar fi luat bani este cel în care este vizat Ruslan Doboș, fost director financiar adjunct al companiei Asito.

Bețișor a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, precum frauda bancară, dar și procurora care a gestionat dosarul penal în care fostul prim-ministru Vladimir Filat a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu executare în urma unui denunț depus de Ilan Șor.

Tot ea a condus grupul de procurori care au efectuat percheziții în oficiile unor firme ce aparțineau lui Veaceslav Platon.

Victor Furtună - procurorul care gestionează dosarul Stoianoglo

Din 5 octombrie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe Victor Furtună, procuror în Procuratura Anticorupție, pentru examinarea aspectelor invocate în adresarea deputatului din Parlamentul Republicii Moldova din partea fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate, Lilian Carp, președinte al Comisiei Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică, vizând pretinse acțiuni ilegale comise de domnul Alexandr Stoianoglo, procuror general suspendat al Republicii Moldova.

Furtună este în sistem de 10 ani și s-a făcut cunoscut după ce a condus urmărirea penală în cazului fostului șef al PCCOCS, Nicolae Chitoroagă, care era cunoscut drept un apropiat al fostului lider Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. Victor Furtună și-a început cariera la Procuratura Buiucani, după care și-a continuat cariera în Procuratura Municipală Chișinău.

Potrivit Magistrat.md, „prin Hotărârea nr. 1-35/2019 din 23 Aprilie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Victor Furtună în funcția vacantă de procuror în Procuratura Anticorupție”, loc unde activează până în prezent.

Adrian Popenco - fostul șef al Procuraturii Chișinău

Adrian Popenco, a demisionat la data de 6 ianuarie 2022 din sistemul Procuraturii. Potrivit ZdG, el este cel care l-a audiat pe Ilan Șor în urma autodenunțului din 2015.

Adrian Popenco și-a început cariera în Procuratura Anticorupție în 2007. A fost numit șef adjunct al instituției respective în noiembrie 2013. În toamna anului 2015, a ajuns în atenția opiniei publice după ce a primit și a înregistrat denunțul lui Ilan Șor împotriva fostului premier Vlad Filat, scrie Anticorupție.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1430-p din 21 Noiembrie 2017, Popenco a fost numit în funcția de adjunct al procurorului șef al Procuraturii municipiului Chişinău.

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a luat la control în 2020 averea procurorului Adrian Popenco, după publicarea unei ample anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice despre viața de lux a acuzatorului.

Într-o investigație a portalului Anticoruptie.md reporterii scriau că Adrian Popenco locuiește într-o casă de invidiat într-un cartier de lux din localitatea Dumbrava, de lângă Capitală, și conduce de trei ani un Mercedes de ultima generație. Cu toate acestea, Popenco susține că nu îi aparține nimic. După spusele sale, casa este a socrilor săi, iar mașina – a unei rude generoase.


Potrivit proiectului aprobat, astăzi, 21 ianuarie 2022, de legislativ, persoanele care au cel puțin 10 vechime în funcția de judecător sau procuror, vor fi scutite doar de la efectuarea stagiului, însă nu și de examenul pentru admitere în profesie (de calificare).

Totodată, până la susținerea examenului de calificare, categoriile de persoane menționate supra vor fi obligate să urmeze cursuri, în volum de cel puțin 20 ore, în materia deontologiei profesionale a avocaților și de administrare a formelor de exercitare a avocaturii, conform planului aprobat de Consiliul Uniunii Avocaților.

„Această novație va asigura că judecătorii și procurorii cu experiență să se familiarizează cu specificul activității de avocat. De asemenea, susținerea examenului de calificare va preveni admiterea în profesie a persoanelor nepregătite pentru a fi avocat. De asemenea, aceasta va determina judecătorii și procurii buni sa nu plece cu ușurință din procuratură sau instanțele judecătorești, sporind astfel eficiența ultimelor instituții”, se menționează în proiect.

Persoana nu are reputaţie ireproşabilă şi nu poate fi admisă la examen, precum și nu i se eliberează licența pentru exercitarea activității de avocat dacă:

a) a fost condamnată anterior pentru infracţiunigrave, deosebit de grave, excepţional de grave săvârșite cu intenţie, chiar dacă au fost stinse antecedentele penale;

b) nu au fost stinse antecedentele penale pentru comiterea altor infracţiuni;

c) anterior i-a fost retrasă licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat;

d) anterior a plecat din funcţia de judecător, notar, consultant juridic, funcţionar public sau din alte organe de drept în circumstanțe care nu sunt onorabile;

e) comportamentul sau activitatea ei este incompatibilă cu normele Codului deontologic al avocatului;

f) prin hotărîrea instanţei judecătoreşti, s-a stabilit un abuz prin care ea a încălcat drepturile şi libertăţilefundamentale ale omului.”

Un amendament inclus pentru lectura a doua, care a stârnit critici în rândul breslei de avocați, ulterior aceștia declarând grevă generală și organizarea protestelor, este prin care avocații vor putea fi reținuți, aduși silit și arestați sau percheziționați în cazul comiterii unor infracțiuni fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților.

Amendamentul propus de Stamate, aprobat astăzi de Parlament:

„Versiunea finală a amendamentului aprobat: (2) Avocatul nu poate fi reținut, supus aducerii silite, arestat, percheziționat fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția infracțiunilor specificate la art. 324 - 326 Cod Penal și a infracțiunilor flagrante, de săvârșirea cărora este suspectat avocatul. La efectuarea percheziției la sediul profesional al avocatului în alte cazuri decât infracțiunile flagrante, avocatul este în drept să solicite prezenta decanului baroului sau a unui avocat desemnat de acesta. In acest caz actiunea procesuala se suspenda, dar nu mai mult decât pentru 2 ore. Decanul baroului sau avocatul desemnat de acesta asistă la efectuarea percheziției și are dreptul să facă în legătură cu aceasta obiecții și declarații care vor fi consemnate în procesul verbal al percheziției”.

Avocații din toată țara au intrat în perioada 20 - 24 ianuarie în grevă generală. Aceștia au cerut Parlamentului să retragă amendamentul propus de către Olesea Stamate la proiectul de lege cu privire la avocatură, ce ține de imunitatea acestora.

Anterior, reprezentanții UAM au calificat inițiativa drept un „atentat la independența avocaților” și consideră că abrogarea alineatului 2 din articolul 52 al legii Avocatului va permite instituțiilor de forță să comită abuzuri.

Prezumţia de nevinovăţie este un principiu fundamental, garantat de Constituţia Republicii Moldova, care prevede că „orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale”.(Constituţia Republicii Moldova, art.21)
Alina
publicat de:
Nu da pasărea din mână pe știrile false de pe gard! Urmărește-ne și pe Twitter pentru articole exclusive, știri și informații de ultimă oră.
 

Discuțiile Replica Media