„Respectăm prevederile Constituției Republicii Moldova și alegerea populației țării. Amenințările comune ale Republicii Moldova și țărilor NATO includ dezinformarea, atacurile cibernetice și alte pericole și împreună putem găsi soluții pentru a le contracara. Suntem pregătiți să avansăm cu viteza de care sunteți gata”, a declarat secretarul general adjunct NATO, Mircea Geoană.
Potrivit Nataliei Gavrilița, războiul și presiunile hibride au un impact direct asupra situației economice și bugetare a țării. Creșterea dramatică a prețurilor la energie este principalul motiv pentru rata mare a inflației, se arată într-un comunicat al Guvernului.
„Este important ca Moldova să rămână stabilă și sigură. Altfel, destabilizarea politică, eventualele tulburări, violențe și frontierele nesecurizate ar fi dăunătoare pentru Republica Moldova însăși, dar și pentru Ucraina și pentru UE. Având în vedere contextul regional de securitate, o sarcină urgentă a autorităților moldovene este modernizarea sectorului de securitate și apărare națională în conformitate cu noile provocări”, a menționat Natalia Gavrilița.
În acest context, potrivit șefei Guvernului de la Chișinău, un domeniu de importanță strategică pentru Republica Moldova este asistența Aliaților NATO pentru fortificarea domeniului de securitate și apărare, pentru consolidarea capacităților și eficacității instituțiilor, precum și formarea experților.
O altă componentă importantă, care a fost discutată de cei doi oficiali, este oportunitatea de a oferi funcționarilor publici din instituțiile moldovenești cursuri, seminare și ateliere de lucru în diferite domenii, în cadrul Centrelor specializate de formare și educație aprobate de NATO.
În acest sens, Republica Moldova va putea valorifica posibilităţile de cooperare oferite de diverse programe ale NATO.
Este vorba, în particular, de Procesul de Analiză și Planificare a Parteneriatului (PARP), Iniţiativa privind Consolidarea Capacităţilor de Apărare (DCB), Programul de consolidare a integrității în sectorul de securitate și apărare (BI), Programul de Dezvoltare Profesională (PDP), Programul Știința pentru Pace și Securitate (SPS), Programul de consolidare a instruirii militare (DEEP), Platforma pentru Interoperabilitate (IP) ș.a.
Cei doi oficiali au discutat și despre organizarea unei vizite comune în Republica Moldova a secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și a secretarului general al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), Stefano Sannino.
La Bruxelles a fost examinată evoluția relațiilor Republicii Moldova – UE, cu accent pe dialogul politic și reforme; cooperarea economică și sectorială, inclusiv în domeniul energetic, comerț, precum şi colaborarea în domeniul politicii externe şi de securitate.
Reuniunea Consiliului de Asociere UE - Republica Moldova a avut loc pe data de 7 februarie și a fost prezidată de șefa Guvernului Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, și de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, vicepreședinte al Comisiei Europene.
Pe lângă subiectele din agenda bilaterală, în cadrul Consiliului de Asociere a fost făcut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la provocările regionale, inclusiv impactul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Soluționarea conflictului transnistrean a fost un alt subiect pe agendă.
Din delegația Republicii Moldova la Consiliul de Asociere au făcut parte parte vicepremierul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, vicepremierul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, și secretarul de stat în cadrul Cancelariei de Stat, Adrian Băluțel.
