Un an de la declanșarea războiului din Ucraina: Mii de morți, orașe ruinate și milioane de civili forțați să-și părăsească casele

24 februarie 2023, 09:56 Ucraina 245
Război în Ucraina.  Sursa: Replica Media

A trecut exact un an de la începutul războiului brutal declanșat de Rusia împotriva țării vecine Ucraina, în urma decretului emis de președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, care a ordonat invazia sub pretextul „denazificării și demilitarizării” poporului ucrainean și pentru a apăra separatiştii din estul ţării.

Cu puțin timp înainte de ora 04:00 dimineața, la Kiev, la 24 februarie 2022, Rusia a lansat primele atacuri cu rachete asupra Ucrainei, iar primele coloane ale trupelor ruse au trecut granița. Moscova, în tot acest timp, a numit invazia drept „operațiunea militară specială” și spera să se termine cu succes în câteva zile, însă armata ucraineană a rezistat în tot acest timp și luptă în continuare, impulsionată de suportul Occidentului.

Kievul a afirmat în repetate rânduri că nu va accepta nimic altceva decât eliberarea tuturor teritoriilor sale, inclusiv a Crimeii ocupate în 2014.

Războiul a început cu bombardamente masive și atacuri cu rachete ale forțelor ruse împotriva marilor orașe ucrainene, obiectivelor militare și de infrastructură trasate de comandamentul militar de la Moscova probabil cu luni în urmă.

„Forțele armate ale Ucrainei se pot zbate timp de două sau trei zile ... Așteptăm videouri cu tancurile noastre la Kreșciatik sau la 8-10 kilometri … Harkiv este blocat ... Aviația rusă a suprimat toată apărarea aeriană a Ucrainei din primul raid. Practic timp de 24 de ore au distrus cea mai puternică armată a Europei”, scriau propagandiștii ruși pe 24 februarie 2022.

Însă, la un an după ce Vladimir Putin a declanșat cel mai mare război de agresiune în Europa de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, Ucraina încă rezistă, acum impulsionată și de perspectiva primirii tancurilor promise de statele occidentale.

Contraofensiva Ucrainei

Întărită cu livrări de artilerie cu rază lungă de acţiune din Occident, Ucraina a lansat o contraofensivă în luna iulie. Linia frontului se afla acum la aproximativ 70-80 kilometri de Luhansk. Forţele ucrainene au tras rachete de tip HIMARS primite din SUA asupra regiunii Luhansk şi au reuşit să respingă o parte dintre atacurile ruşilor în regiunea Doneţk, unde guvernul de la Kiev controla încă oraşe strategice precum Sloviansk.

La sfârşitul lunii august, Kievul a anunţat începutul unei contraofensive în sud pentru recucerirea teritoriului. La 10 septembrie, Kievul obţine o nouă victorie strategică, arborând steagul Ucrainei în oraşul Izium, din nord-estul Ucrainei, ocupat de Rusia timp de şase luni.

La mijlocul lui septembrie, preşedintele ucrainean a indicat că armata sa a eliberat aproape 6.000 de kilometri pătraţi într-o primă contraofensivă lansată la începutul lunii.

Mobilizarea „parţială” în Rusia

După o serie de înfrângeri drastice suferite de trupele ruse în urma contraofensivelor ucrainene, în special în regiunea nord-estică Harkov, unde armata ucraineană a recuperat peste 450 de localităţi, la 21 septembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o mobilizare militară parţială. Acesta a afirmat că obiectivul său este „eliberarea” Donbasului şi că majoritatea populaţiei din această zonă nu doreşte să revină „sub jugul” Ucrainei, exprimându-şi susţinerea pentru referendumurile de anexare care urmau să fie organizate în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.

Ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu a anunţat convocarea a 300.000 de rezervişti în cadrul mobilizării parţiale şi a afirmat că Rusia dispune de un potenţial de mobilizare de 25 milioane de persoane. Oficialul rus a recunoscut un bilanţ de 5.937 de soldaţi ucişi de la începutul ofensivei în Ucraina la sfârşitul lunii februarie, un bilanţ mult sub estimările ucrainene şi occidentale, potrivit AFP.

În următoarele zile, aproximativ 2.377 de protestatari au fost arestaţi în Rusia, potrivit purtătoarei de cuvânt a OHCHR, Ravina Shamdasani, citată pe www.ohchr.org.

În luna octombrie, forţele armate ruse au lansat bombardamente fără precedent asupra Ucrainei, ţintind infrastructura energetică şi provocând numeroase victime în rândul civililor. Potrivit declaraţiilor lui Vladimir Zelenskiy, „loviturile ruse cu zeci de rachete şi drone iraniene Shahed'” au lovit capitala Kiev, precum şi regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkiv şi Jitomir.

În noiembrie, armata ucraineană a recucerit orașul Herson.

Armata ucraineană a intrat în oraşul Herson la 11 noiembrie, distrusese deja podurile de peste Nipru, forţând forțele ruse să apeleze la pontoane şi alte improvizaţii pentru a-şi aproviziona soldaţii, iar mai apoi să se retragă, la comanda ministrului Șoigu. În acea zi Kremlinul a transmis că va continua să considere întreaga regiune ucraineană Herson şi oraşul cu acelaşi nume drept parte a Rusiei.

Lupte intense la Bahmut continuă și astăzi. La începutul lunii decembrie luptele în acea parte a frontului s-au intensificat, forțele ruse fiind susținute de gruparea militară privată Wagner, cu zeci de mii de deținuți recrutați de mercenarii lui Evgheni Prigojin în penitenciarele rusești.

Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW) afirmă, în cel mai recent raport de analiză a evenimentelor de pe frontul din Ucraina, bazat pe videoclipuri geolocate, că rușii au obținut mici progrese pe trei direcții pe Frontul de Est: în Bahmut, sub Avdiivka și Mariinka.

Un avans semnificativ al unităților rusești este, de asemenea, remarcat la 40 de kilometri sud de Bahmut, în zona Novîi Bahmut (la vest de Gorlivka).

În plus, potrivit analiștilor ISW, un videoclip geolocat arată că rușii au ajuns în satul Pobeda la sud de Marriinka (încă 45 de kilometri spre sud, lângă Donețk).

Bilanțul războiului:

La un an de la declanşarea invaziei, numărul civililor care şi-au pierdut viaţa în Ucraina a depăşit pragul de 8.000, a informat Oficiul ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), la 21 februarie 2023.

„Datele noastre reprezintă doar vârful aisbergului într-un război al cărui cost în rândul civililor este insuportabil”, a menţionat într-un comunicat înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Turk. Raportul anual al OHCHR mai arată că 13.287 de civili au fost răniţi într-un an de conflict, iar 487 dintre civilii ucişi şi 954 dintre răniţi erau copii.

Potrivit rapoartelor anterioare publicate de OHCHR, cele mai multe victime în rândul civililor provin din regiunile Doneţk şi Luhansk - peste 4.000 de decese. Majoritatea victimelor în rândul civililor au fost provocate de utilizarea armelor explozive cu rază distructivă mare, inclusiv bombardamente de artilerie grea, sisteme de rachete cu lansare multiplă, proiectile şi lovituri aeriene. OHCHR consideră că cifrele reale sunt considerabil mai mari.

Pe lângă acest bilanţ parţial, estimările arată că peste 15.000 de persoane sunt date dispărute, peste 14 milioane au fost dislocate, dintre care aproape 8 milioane au fugit din ţară şi peste 6,5 milioane sunt strămutate în interiorul ţării. Mai mult de 140.000 de clădiri au fost distruse într-un an de război în Ucraina, conform datelor publicate de Reuters.

Autorităţile ucrainene au înregistrat peste 70.000 de crime de război, în care sunt incluse omorârea civililor, atacuri asupra infrastructurii civile, violuri, deportări forţate şi altele, conform https://war.ukraine.ua/the-histrory-of-russian-aggression-in-ukraine/.

Peste 100.000 de militari ruşi au fost ucişi sau răniţi de la începutul invaziei Ucrainei, iar pierderile sunt probabil similare de partea ucraineană, estima la 10 noiembrie 2022, şeful de stat major al SUA, generalul Mark Milley, citat de AFP.

Anastasia
publicat de:
Anastasia Harea
Nu da pasărea din mână pe știrile false de pe gard! Urmărește-ne și pe Twitter pentru articole exclusive, știri și informații de ultimă oră.
 

Discuțiile Replica Media