DOC/ VIDEO/ Ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală, oferă detalii cu privire la modernizarea universităților din Republica Moldova. A fost făcut public proiectul de hotărâre

1 iulie 2022, 11:30 Educație 84
Ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală.  Sursa: protv.md

Sistemul de învățământ se confruntă în ultimele decenii cu o serie de probleme, printre care: scăderea bruscă a numărului de elevi și studenți; nivel ridicat de abandon școlar, în special în rândul elevilor/ studenților din familii vulnerabile, număr mare de universități mici susținute din bugetul de stat și prin urmare o utilizare ineficientă a banului public. Ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală, a prezentat vineri, 1 iulie, proiectul de hotărâre cu privire la reorganizarea prin fuziune a unor instituții din domeniile educației, cercetării și inovării.

Astfel, ca urmare a declinului demografic cauzat de sporul negativ al populației și de exodul populației peste hotare, a scăzut și scade în continuare numărul elevilor și al studenților, cu excepția celor încadrați în sistemul de educație timpurie.

În anul de studii 2021-2022, în învățământul superior sunt cuprinși 59,7 mii de studenți, în ușoară creștere comparativ cu anul de studii precedent (cu 1,2%) în cele 24 de intituții de învățământ superior (16 publice și 8 private).

Ponderea studenților la forma de învățământ cu frecvență era superioară (62,6%) celei cu frecvență redusă (37,4%). În instituțiile de învățământ superior publice sunt înscriși 50,2 mii studenți, cu 1,4% mai mult comparativ cu anul de studii 2020-2021, reprezentând 84,1% din totalul studenților. Peste jumătate din studenții instituțiilor publice urmează studiile în bază de contract (56,6%).

Potrivit proiectului, prea multe instituţii de învăţământ superior concurează pentru numărul de studenţi în scădere.

„Majoritatea acestor instituţii sunt prea mici pentru a funcţiona eficient, având la activ administraţii şi infrastructuri statice care nu sunt adaptate numărului schimbător de abiturienţi. Mai mult decât atât, calitatea infrastructurii generează ineficienţele în cadrul sistemului. Luate împreună, aceste circumstanţe îndeamnă la o consolidare a reţelei de instituţii publice de învăţământ superior.

Numărul disproporţionat de mare al acestor instituţii denotă existenţa unor disponibilizări financiare în cadrul şi între instituţii, dat fiind numărul mic de studenţi din fiecare instituţie. De exemplu, fiecare instituţie de învăţământ superior din sistem este obligată să dispună de o infrastructură administrativă şi didactică proprie, o bună parte din care nu se reduce în conformitate cu numărul de studenţi înmatriculaţi. Instituţiile de învăţământ superior au nevoie de un număr similar de rectori, prorectori şi decani, indiferent de faptul dacă în programele lor s-au înmatriculat 200 sau 10000 de studenţi.

Mai mult decât atât, şi infrastructurile, inclusiv TIC sunt costisitoare per student şi funcţionează sub capacitate, ceea ce reprezintă un alt gen de ineficienţă structurală. O instituţie de învăţământ superior este nevoită să cheltuiască aceiaşi bani pentru întreţinerea unui metru pătrat de sală de clasă sau de laborator pentru a instrui 5, 10 sau 25 de studenţi. Un număr mai mare de studenţi înmatriculaţi contribuie la utilizarea mai eficientă a spaţiilor, deoarece sălile de clasă şi laboratoarele sunt ocupate mai aproape de capacitatea lor, fiind folosite mai frecvent şi pentru perioade mai îndelungate în timpul zilei”,
este argumentat în proiect.

Totodată, este menționat că cercetarea științifică la nivel universitar se confruntă cu probleme legate de sistemul binar de cercetare și educație, de management ineficient al domeniilor cercetării și inovării, de nivelul scăzut de corelare a învățământului superior cu cercetarea și piața muncii, de lipsa de motivare a tinerilor pentru activitatea de cercetare și cariera universitară, infrastructura cercetării fiind depășită și slab ajustată la standardele internaționale.

Reorganizarea instituțiilor de învățământ superior din R. Moldova

1. Universitatea de Stat din Moldova se reorganizează prin absorbția următoarelor instituții publice:

  • Academia de Administrare Publică;
  • Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport;
  • Institutul de Matematică și Informatică „Vladimir Andrunachievici”;
  • Institutul de Fizică Aplicată;
  • Institutul de Chimie;
  • Institutul de Ecologie și Geografie;
  • Institutul de Geologie și Seismologie;
  • Institutul de Zoologie;
  • Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice;
  • Institutul de Fiziologie și Sanocreatologie;
  • Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Hașdeu”;
  • Institutul de Istorie;
  • Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor;
  • Gradina Botanică Națională (Institut) „Alexandru Ciubotaru”;
  • Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”.

2. Universitatea Tehnică a Moldovei se reorganizează prin absorbția următoarelor instituții publice:

  • Universitatea Agrară de Stat din Moldova;
  • Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D.Ghițu”;
  • Institutul de Energetică;
  • Institutul de Microbiologie și Biotehnologie.

3. Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău se reorganizează prin absorbția următoarelor instituții publice:

  • Universitatea de Stat din Tiraspol;
  • Universitatea de Stat „Grigorii Țamblac” din Taraclia;
  • Institutul de Științe ale Educației;
  • Institutul de Formare Continuă.

4. Academia de Studii Economice din Moldova se reorganizează prin absorbția Institutului Național de Cercetări Economice.

De asemenea, se transmite exercitarea funcției de fondator al Academiei de Muzică, Teatru, Arte Plastice și a Institutului Patrimoniului Cultural de la Ministerul Educației și Cercetării la Ministerul Culturii.



Diana
publicat de:
Nu da pasărea din mână pe știrile false de pe gard! Urmărește-ne și pe Twitter pentru articole exclusive, știri și informații de ultimă oră.
 

Discuțiile Replica Media