Studiu: Iau decizii unilateral, fără o cosultare reală cu societatea. Cum respectă instituțiile din domeniul sănătății legislația privind transparența decizională

17 ianuarie 2023, 09:50 Sănătate 129
Carnet.  Sursa: msmps.gov.md

„Cu regret”, în Republica Moldova democrația participativă care reprezintă, în esență, participarea permanentă a cetățenilor la procesul de luare a deciziilor și nu doar o dată la patru ani, prin vot, este sub nivelul așteptărilor, în special atunci când autoritățile iau decizii în domeniul sănătății, arată o analiză a modului în care instituțiile administrației publice centrale din domeniul sănătății au aplicat prevederile legislației privind organizarea procesului decizional și consultarea societății civile, realizat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS). Potrivit raportului, instituțiile statului continuă să ia decizii unilateral, în termeni restrânși, fără respectarea unei agende clare și fără o consultare reală cu societatea.

Actuala funcționare a instrumentelor participative stabilite de legislația privind transparența decizională, consultările publice și dialogurile cu cetățenii, nu oferă mijloace suficiente de a influența procesul decizional, mai cu seamă în politici de sănătate, susțin autoriii studiului, iar instrumentele participative aplicate de autoritățile publice din domeniul sănătății nu maximizează potențialul participării societății civile, ceea ce nu contribuie la creșterea democrației participative în Republica Moldova.

Cetățenii și societatea civilă din domeniul sănătății s-au obișnuit să nu-și exprime, în cadrul instrumentelor de transparență decizională existente, părerea lor despre ce le convine sau ce nu le convine în legătură cu deciziile adoptate în materie de sănătate, inclusiv pe motivul că nu au curajul necesar să o facă deși au nemulțumiri de care se lovesc zilnic. Această situație precară a democrației participative în sănătate este susținută de faptul că în Republica Moldova doar autoritățile ale administrației publice centrale și autoritățile dministrative centrale iau decizii în sănătate, iar societatea civilă dislocată în afara municipiului Chișinău, unde se atestă cea mai mare pondere a persoanelor vulnerabile, nu poate participa realmente în procesul decizional în sănătate, se mai menționează în studiu.

Astfel vocea cetățenilor din teritoriu practic nu este auzită de către decidenții de la nivel central din motiv că societatea civilă din afara municipiului Chișinău nu este implicată plenar în procesul decizional în sănătate, iar din aceste motive activitatea autorităților publice centrale din sănătate adesea este marcată de netransparență, inacțiune, corupție și abuz atunci când decid sau neglijează vocea cetățenilor, notează autorii studiului.

În urma analizei transparenței în procesul decizional în activitatea Ministerului Sănătății, autorii studiului au constatat că Ministerul aplică alternativ etapele prevăzute la articolul 8 în prezenta lege - fie anunțul de elaborare a deciziei, fie consultarea publică și ambele pentru fiecare proiect, așa cum indică legea. Aplicarea prevederilor legii are loc formal, fără respectarea pașilor și termenilor prevăzuți. Totodată, nu sunt respectate decât parțial prevederile legii cu privire la procedura internă referitoare la transparența în procesul decizional, desemnarea responsabililor de coordonare a procesului de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional, instituirea liniei telefonice instituționale de informare a societății civile, publicarea listei organizațiilor neguvernamentale pe domenii de activitate, publicarea rapoartelor instituționale privind asigurarea transparenței în procesul decizional, precum și plasarea pe pagina-web oficială a autorităților și instituțiilor menționate supra a Sintezei recomandărilor recepționate.

De exemplu, Pe data de 30 noiembrie 2022, Ministerul Sănătății publică anunțul privind inițierea elaborării proiectului Hotărârii Guvernului „Cu privire la modificarea și completarea Hotărîrii Guvernului nr. 1020/2011”.

Autoritatea ne anunță că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 100 din 22 decembrie 2018 cu privire la actele normative, Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional şi a Hotărârii Guvernului nr. 967 din 9 august 2016 „Cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional”, anunță inițierea elaborării proiectului hotărârii Guvernului „Cu privire la modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1020/2011”.

Părțile interesate sunt informate că Proiectul Hotărârii Guvernului în cauză prevede revizuirea tarifelor pentru serviciile medico-sanitare din Catalogul tarifelor unice pentru serviciile medico-sanitare din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr.1020/2011 „Cu privire la tarifele pentru serviciile medico-sanitare”.

Nu există documente însoțitoare, nu există o argumentare pentru necesitatea revizuirii tarifelor, ce tarife vor fi revizuite etc. Anexa nr. 3 conține peste 4.000 de servicii medicale. Lipsesc datele privind persoana de contact.

Articolul 9 al legii cu privire la transparența în procesul decizional prevede că „anunțul referitor la inițierea elaborării deciziei va conține, în mod obligatoriu: a) argumentarea necesității de a adopta decizia; b) termenul-limită, locul şi modalitatea în care părțile interesate pot prezenta sau expedia recomandări c) datele de contact ale persoanelor responsabile de recepționarea şi examinarea recomandărilor (numele şi prenumele, numărul de telefon, adresa electronică); Termenul disponibil - 8 zile lucrătoare.

O situație similară se atestă și în activitatea Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), sau a Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM).

Deși mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional, stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 967/2016, prevede diverse căi de informare în procesul decizional, doar o parte dintre acestea sunt aplicate în realitate, concluzionează autorii studiului.

În raport se menționează că, deși unele instituții publică proiecte pentru consultare publică sau anunțuri de intenție, adesea termenii prevăzuți de legislație nu sunt respectați. Uneori, părțile interesate au fost puse în situația de a reacționa chiar și în 2 zile lucrătoare. Totodată, proiectele pentru consultare publică, dar mai ales anunțurile de intenție sunt publicate fără a fi însoțite de materiale aferente. Ministerul Sănătății este instituția cu cele mai multe proiecte supuse consultărilor publice, pe când CNAM a supus consultărilor publice un singur proiect. Celelalte instituții analizate în acest raport - ANSP și AMDM - nu au înregistrat nicio activitate pe platforma particip.gov.md.

Mai multe detalii aflați din raportul atașat mai jos:


Anastasia
publicat de:
Anastasia Harea
Nu da pasărea din mână pe știrile false de pe gard! Urmărește-ne și pe Twitter pentru articole exclusive, știri și informații de ultimă oră.
 

Discuțiile Replica Media