CSP a refuzat să examineze o presupusă petiție a lui Ilan Șor, expediată prin e-mail fără semnătura electronică

17 noiembrie 2022, 14:36 Justiție 223
Ilan Șor.  Sursa: Captură de ecran

Liderul partidului „ȘOR”, Ilan Șor, ar fi expediat o scrisoare către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) prin care a cerut desemnarea unui procuror care să examineze pretinsa „trucare” a concursului privind selectarea procurorului șef al Procuraturii Anticorupție, câștigat de Viorica Drăgălin. Membrii CSP au pus la îndoială faptul că petiția, trimisă prin email, a fost expediată de Ilan Șor, întrucât nu are atașată semnătura electronică a expeditorului și, prin urmare, au decis amânarea examinării acesteia până când nu se va confirma autenticitatea documentului.

Semnatarul petiției, care pretinde că este Ilan Șor, a cerut să fie desemnat un procuror „care să examineze sesizarea prin prisma legalității desfășurării concursului public de selectare a candidatului la funcția de procuror șef al Procuraturii Anticorupție, din motivul că a fost trucat acest concurs și viciat la evaluarea rezultatelor concursului”.

Cererea a fost transmisă pe poșta electronică a membrului CSP Andrei Cibotari, care a remarcat că, potrivit regulamentului, în cazul în care actul este trimis prin poșta electronică, trebuie să conțină semnătura electronică.

Cibotari afirmă că a verificat și a constatat că semnătura electronică nu a fost aplicată pe prezenta petiție.

„Din câte cunoaștem, în privința cetățeanului în cauză un an în urmă procuratura deja a pornit o cauză penală pentru faptul falsificării semnăturii pe unele documente depuse la Parlament, fapt constatat în urma expertizei grafoscopice”, a precizat el.

Andrei Roșca a menționat că nu este de competența CSP să examineze asemenea documente.

„Când o să corespundă, o să o remitem conform competenței altor autorități”.

La rândul său, președinta CSP Angela Motuzoc a propus ca petentul să fie informat despre neajunsuri și să transmită petiția fie cu semnătura electronică, fie să o aducă el însuși.

În consecință, CSP a decis amânarea examinării acestui subiect.

Amintim că, pe 9 noiembrie, în urma unui atac cibernetic, canalele oficiale de Telegram ale președintei Republicii Moldova Maia Sandu și a vicepremierului Andrei Spînu au fost sparte de persoane necunoscute. Tot atunci, pe internet a apărut o pretinsă corespondență de pe telefonul ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, iar în unul din chaturi acesta, dar și alți membri ai CSP, ar discuta despre cum să voteze la concursurile desemnate de Consiliu.

Litvinenco a negat veridicitatea conversațiilor, spunând că ar fi rupte din contexte, deplasate și trunchiate. Totodată, membrii CSP, vizați în unul dintre pretinsele chat-uri din Telegramul spart al ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, au declarat că „este evident caracterul inadmisibil al oricărei ingerințe ilicite în dreptul la viața privată”, iar „autenticitatea sau trucarea corespondenței urmează a fi probată de către oamenii legii.”

În prezent, Ilan Șor, unul dintre principalii figuranți în jaful din sistemul bancar, se ascunde de jutiția Republicii Moldova în Israel.

Anterior, Procuratura Anticorupție a constatat că semnăturile lui Ilan Șor de pe un proiect de hotărâre a Parlamentului și o notă informativă au fost falsificate, mai ales că acesta nu se afla fizic în țară ca să le aplice pe documente.

Astfel, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 13 din 25 ianuarie 2021, „semnăturile lui Ilan Șor aplicate pe proiectul hotărârii și pe nota informativă „nu au fost executate de către cetățeanul Ilan Șor, dar de o altă persoană prin imitare servilă, astfel, fiind falsificate”.

Prezumţia de nevinovăţie este un principiu fundamental, garantat de Constituţia Republicii Moldova, care prevede că „orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale”.(Constituţia Republicii Moldova, art.21)
Anastasia
publicat de:
Anastasia Harea
Vorbim pe față, nu? Ne pasă de fața ta, în măsura în care nu dorim să-ți pice (fața, decât de la chestii pozitive). Și așa cum prea multă față nu strică, atunci când vorbim de Facebook, te invităm să ne urmărești și pe pagina noastră de Facebook, pentru a rămâne cu fața curată, știi?
 

Discuțiile Replica Media