Aceste sisteme de lansatoare de rachete multiple (M270 MLRS) vor permite „creşterea semnificativă a capacităţile forţelor ucrainene”, a indicat ministerul într-un comunicat.
Decizia a fost luată în „strânsă coordonare” cu Statele Unite, care au anunţat săptămâna trecută furnizarea de sisteme Himars cu o rază de acţiune de 80 de kilometri, multiple lansatoare de rachete montate pe blindate uşoare.
Ucrainenii cereau de ceva vreme lansatoare de rachete multiple care să le permită să lovească în profunzime poziţiile ruse dispunând în acelaşi timp bateriile lor mai departe de linia frontului.
„Dacă comunitatea internaţională îşi menţine sprijinul, Ucraina poate câştiga”, a comentat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace.
„Strategia Rusiei se schimbă şi sprijinul nostru trebuie să se schimbe”, a adăugat el, subliniind că aceste noi arme le vor permite ucrainenilor „să se protejeze mai bine împotriva utilizării brutale a artileriei cu rază lungă de acţiune, pe care forţele lui Putin au folosit-o fără discernământ pentru a distruge oraşe”.
Sprijinul militar al Marii Britanii pentru Ucraina se ridică până acum la peste 750 de milioane de lire sterline (874 de milioane de euro), reaminteşte AFP.
Statele Unite ale Americii au aprobat pe parcursul săptămânii trecute un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, în valoare de până la 700 de milioane de euro. Pachetul include sisteme de rachete HIMARS, cu rază de acțiune de până la aproape 80 de kilometri.
Moscova a calificat decizia Statelor Unite de a furniza Ucrainei sisteme de rachete avansate drept una „extrem de negativă”. Declarația aparține ministrului adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov, care a menționat că astfel va crește riscul unei confruntări directe Rusia-NATO.
Anterior, preşedintele american Joe Biden a semnat legea adoptată de Congres ce prevede un pachet gigantic de 40 de miliarde de dolari pentru efortul de război al Ucrainei împotriva Rusiei.
La 9 mai, Joe Biden a semnat legea „Lend-lease” care permite accelerarea trimiterii de echipamente militare Ucrainei, reactivând în acest fel un dispozitiv care datează din cel de-al Doilea Război Mondial.
Rusia își descrie războiul provocat în Ucraina ca fiind o „operațiune militară specială”, în timp ce atât UE cât și SUA condamnă cu fermitate atât decizia lui Putin de a recunoaște zonele necontrolate de guvern din Donețk și Luhansk, cât și agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei.
UE condamnă, de asemenea, implicarea Belarusului în agresiunea militară a Rusiei.
Liderii au cerut în repetate rânduri Rusiei să înceteze imediat acțiunile militare, să retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare din Ucraina și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.
Totodată, ca răspuns la agresiunea militară, UE și SUA a extins masiv sancțiunile împotriva Rusiei, adăugând un număr semnificativ de persoane și de entități pe lista sancțiunilor și adoptând măsuri fără precedent.
