Decizia va fi luată în două etape în acea zi, mai întâi preşedintele Sauli Niinisto urmând să anunţe acordul său pentru ca Finlanda să se alăture Alianţei, după care grupurile parlamentare vor aproba depunerea candidaturii.
Potrivit Constituţiei finlandeze, preşedintele conduce politica externă şi de securitate în cooperare cu guvernul.
Decizia va fi confirmată într-o reuniune a preşedintelui cu miniştrii-cheie din guvern după anunţurile iniţiale ale preşedinţiei şi parlamentului, a mai scris cotidianul Iltalehti.
Invazia Rusiei în Ucraina a adus Finlanda şi Suedia în pragul depunerii candidaturilor la NATO şi, astfel, al abandonării neutralităţii declarate.
Suedia și Finlanda au convenit să depună cereri simultane de aderare la alianța NATO. Ambele țări vor anunța că vor aplica pentru a adera la NATO în săptămâna 16-22 mai, în timpul vizitei președintelui Finlandei, Sauli Niinistö, la Stockholm.
Prim-miniștrii celor două țări au declarat luna trecută că deliberează această chestiune, argumentând că invazia Ucrainei de către Rusia a schimbat „întregul peisaj de securitate” al Europei și „a modelat în mod dramatic mentalitatea” în regiunea nordică.
Prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin, a spus atunci că țara ei, care împarte o graniță de 1.300 km (810 mile) cu Rusia, va decide dacă va solicita să se alăture alianței „destul de repede, în câteva săptămâni, nu în luni”, în ciuda riscului de a enerva Moscova.
Omologul său suedez, Magdalena Andersson, a spus că Suedia trebuie să fie „pregătită pentru tot felul de acțiuni din Rusia” și că „totul s-a schimbat” când Moscova a atacat Ucraina.
Rusia a avertizat în mod repetat ambele țări împotriva acestei mișcări. Kremlinul a spus că va fi obligat să „restabilizeze echilibrul militar” prin întărirea apărării sale în Marea Baltică.
Ministrul de Externe al Suediei, Ann Linde, a declarat săptămâna trecută că o revizuire amplă a politicii de securitate va fi încheiată până pe 13, mai degrabă decât spusese anterior, pe 31 mai.
Kremlinul a spus de mai multe ori că aderarea la NATO va avea consecinţe pentru aceste ţări.
Mai mult, autoritățile de la Moscova menționează că ar trebuie „să se înțeleagă și consecințele unui astfel de pas pentru relațiile bilaterale și pentru arhitectura europeană de securitate în ansamblu”.
Anterior, Dmitrii Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, a avertizat Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) că, dacă Suedia şi Finlanda vor adera la organizaţia militară, Rusia va trebui să-şi consolideze apărarea în regiune, inclusiv prin desfăşurarea de arme nucleare în regiunea baltică.
