„Acest vot istoric trimite un semnal important al angajamentului bipartizan puternic al Statelor Unite față de NATO și că Alianța noastră este pregătită să facă față provocărilor de astăzi și de mâine”, a declarat președintele american Joe Biden într-o declarație.
Rezultatul final al votului din Senat a fost de 95 la 1, senatorul republican Josh Hawley din Missouri votând în opoziţie, iar senatorul republican Rand Paul din Kentucky votând ”prezent”.
Hawley a declarat anterior că SUA nu ar trebui să extindă angajamentele de securitate în Europa, pentru că „cel mai mare adversar extern este China”.
Liderul majorităţii din Senat, Chuck Schumer, a anunţat marţi că va avea loc votul pentru aprobarea rezoluţiei de ratificare a cererii de aderare la NATO a Suediei şi Finlandei şi a precizat că i-a invitat pe ambasadorii Finlandei şi Suediei să se alăture la tribună în timpul dezbaterilor şi votului.
„Alianţa noastră NATO este piatra de temelie care a garantat democraţia în lumea occidentală de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Acest lucru întăreşte şi mai mult NATO şi este deosebit de necesar în lumina recentei agresiuni ruseşti”, a declarat Schumer în remarcile făcute de la tribuna Senatului.
„Când liderul McConnell şi cu mine ne-am întâlnit cu preşedintele finlandez şi cu premierul suedez în luna mai, ne-am angajat să facem acest lucru cât mai repede posibil şi cu siguranţă înainte de a pleca acasă pentru vacanţa din august”, a spus Schumer.
Odată ce Senatul aprobă protocoalele de aderare a Suediei și Finlandei la NATO, „următorul pas în procesul de ratificare este ca președintele să semneze un instrument de ratificare a tratatului”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat pentru CNN.
Finlanda și Suedia au finalizat discuțiile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei. Ambele țări și-au confirmat în mod oficial dorința și capacitatea de a îndeplini obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare pe care le presupune statutul de membru NATO.
Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina.
O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă.
De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia, scrie Calea Europeană. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.
Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.
