„Pensionarea anticipată este un mecanism nou și greu previzibil. Nu poți ști cu exactitate câți beneficiari vor fi anul viitor - datele privind profilurile viitorilor beneficiari sunt incomplete. Și asta e valabil în toate țările care au introdus pensionarea anticipată. Din acest motiv, parametrii pentru pensionarea anticipată sunt din start mai restrictivi. În cazul în care absorbția măsurii va fi mult mai modestă decât a fost estimat, vom putea interveni cu relaxarea criteriilor”, a spus ministrul.
Potrivit lui Spătari, conceptul de pensionare anticipată vine ca rezultat al presiunii mari pe sistemele de pensii și are drept scopuri:
- atenuarea impactului creșterii avansării vârstei de pensionare;
- deschiderea dreptului la pensie mai devreme celor care au cotizat (au plătit bani) un timp mai îndelungat în sistemul de pensii.
„Pensionarea anticipată nu are drept scop rezolvarea problemei demografice sau stimularea muncii timpurii. Pensionarea anticipată vine să compenseze pe cei care au făcut anumite alegeri în viață: au muncit mai mult și astfel au cotizat mai mult, iar din banii plătiți de ei au putut fi acoperite pensiile, indemnizațiile la nașterea copilului și indemnizațiile pentru îngrijirea copilului. Problema demografică este una importantă, dar noi nu o vom rezolva prin faptul că vom stimula mamele să stea acasă câte 3-4 ani și să se pensioneze devreme. Avem nevoie de femei active economic și bărbați activi economic, care să producă valoare adăugată în această țară”, a mai spus ministrul Muncii și Protecției Sociale.
Spătari menționează că sistemul de pensii este o reflecție directă a nivelului de dezvoltare economică a țării, reflectat în PIB, dar și a nivelului de solidaritate socială a țării, reflectat în munca legală și plata contribuțiilor.
Deși din punct de vedere legal este unul destul de simplu de descris, este un mecanism cu multe implicații, atât bugetare, cât și sociale, de aceea toate statele care l-au implementat - chiar și cele dezvoltate din vest - au venit cu ajustări la scurt timp după introducerea inițială, a mai spus Spătari.
„Este foarte posibil că vom ajusta și noi parametrii în funcție de reacțiile oamenilor și indicatorii bugetari. Dar punctul de pornire trebuie să fie unul prudent - este exact ceea ce s-a propus în această săptămână în Parlament”, a precizat el, amintind că regula standard nu se schimbă.
Reacția vine după ce proiectul votat în Parlament în prima lectură a fost primit cu multe nemulțumiri de opoziție și de societatea civilă.
De exemplu, fostul premier Ion Chicu a criticat conceptul de pensionare anticipată, spunând că este o „fumigenă galbenă”.
Acesta spune că în perioada contributivă de 37 de ani, pe care trebuie să o acumuleze o femeie pentru a beneficia de dreptul de ieșire anticipată la pensie, nu se includ perioadele aferente concediilor de îngrijire a copiilor, studiior, etc.
„Pentru ca o femeie să poată ieși la pensie înainte de vârsta de 63 de ani, ea va trebui să poată proba un stagiu contributiv de 37 de ani. Care nu include nici perioadele de îngrijire a copiilor, nici studiile, nici alte perioade. În cazul ieșirii la pensie la momentul împlinirii vârstei de pensionare de 63 de ani și realizării stagiului de 34 de ani, aceste perioade se iau în calcul, dar parțial. De ce parțial? Pentru că e limită și aici - maximum 8 ani... Adică, majorând vârsta de pensionare pentru femei până la 63 de ani, și stagiul pînă la 34 de ani, guvernarea parașutată pe capul moldovenilor nici măcar n-a scos această limită. Măcar pentru femei. Dacă o femeie a născut 3 copii, din 9 ani legitimi de îngrijire a acestor copii, Maia Sandu va accepta doar 8. În cazul când îi dă Dumnezeu 4 copii - femeia trebuie să fugă la lucru de la maternitate, ca să poată ieși la pensie cu stagiu acumulat chiar și la 63 de ani... Că de pensie anticipată nu e sens de vorbit. E doar o Fumigenă galbenă”, a scris Chicu pe canalul său de Telegram.
În același timp, deputatul PAS, Dan Perciun, a subliniat că modalitatea standard de pensionare care a existat ultimii 30 de ani și că în anul 2022 vârsta de pensionare va fi 63 de ani pentru bărbați și 60 de ani pentru femei (59 și 6 luni până în iulie).
„Beneficiază de pensie toți care au minim 15 ani stagiu. Stagiul standard pentru bărbați va fi 34 de ani iar pentru femei 32 de ani și 6 luni. În stagiu intră atât perioadele contributive, cât și necontributive, adică perioadele în care nu s-au plătit contribuții. Printre acestea se numără îngrijirea copilului, armata, îngrijirea unei persoane cu dizabilități severe, studiile. Nu se schimbă nimic la acest capitol”, a declarat deputatul Perciun.
