„Guvernul și Parlamentul nu au argumentat necesitatea stării de urgență și competențelor speciale pentru Comisia pentru Situații Excepționale (CSE), atât timp cât toate instituțiile statului sunt funcționale și au competențe să soluționeze orice criză, fără a restrânge drepturile omului. Contrar măsurilor necesare depășirii stării de urgență legate de criza energetică și fluxul migrațional, Parlamentul a delegat CSE competențe de a îngrădi drepturi fundamentale precum dreptul la întruniri, la libera exprimare, la proprietate, la libera circulație etc., care nu au nimic în comun cu starea de urgență. Cu regret, constatăm că CSE deja acționează direct în această privință adoptând acte ilegale, prin care sunt afectate grav drepturile fundamentale ale omului”, susțin autorii sesizării.
Formațiunea s-a referit și la decizia CSE din 16 decembrie, privind suspendarea pe durata stării de urgență a licenței de emisie pentru șase televiziuni: Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6 și Orhei TV, majoritatea afiliate omului de afaceri Ilan Șor, condamnat la închisoare în prima instanță, fugar în străinătate și sancționat de autoritățile americane și britanice, calificând-o drept „fără niciun motiv temeinic”.
Autorii sesizării mai acuză Comisia pentru Situații Excepționale că a adoptat decizii controversate, care nu au nicio legătură cu starea de urgență.
„Printre care: imixtiune nejustificată și anticoncurențială în activități economice, imixtiune și reglementare specială a actului justiției, limitarea dreptului la libertatea întrunirilor, modificarea legii bugetului și politicilor vamale/fiscale, aplicarea de sancțiuni asupra cetățenilor fără vreo decizie definitivă a instanței de judecată, evitarea procedurilor de achiziții publice și multe altele.
Amintim că, la 1 decembrie, la cererea Guvernului, Parlamentul a aprobat, prelungirea stării de urgență cu încă 60 de zile, din 6 decembrie. Necesitatea prelungirii stării de urgență este determinată de riscurile și amenințările persistente ce vizează securitatea națională și aprovizionarea Republicii Moldova cu resurse energetice pentru perioada rece a anului. Ultimele atacuri cu rachete ale Federației Ruse, având ca țintă infrastructura energetică a Ucrainei, au avut un impact negativ direct asupra securității energetice a țării noastre.
Astfel, autoritățile Republicii Moldova vor avea posibilitate de a interveni prompt, în caz de necesitate, pentru luarea unor decizii suplimentare celor prevăzute de cadrul juridic existent în vederea asigurării securității energetice, gestionării fluxului de refugiați și prevenirii riscurilor pentru securitatea și ordinea publică.
Starea de urgență în Republica Moldova a fost instituită la 24 februarie 2022, odată cu izbucnirea războiului în Ucraina. Începând cu data de 25 aprilie, starea de urgență pe întreg teritoriul țării a fost prelungită periodic cu 60 de zile.
