Laureaţii din acest an au demonstrat că pot exista răspunsuri la multe din marile întrebări ale societăţii. Soluţiile lor susţin utilizarea experimentelor naturale, situaţii care decurg din viaţa reală care seamănă cu experimentele aleatorii, informează Comitetul Nobel norvegian.
„Multe dintre marile întrebări din științele sociale se referă la cauză și efect. Cum afectează imigrația nivelul de remunerare și ocupare? Cum afectează o educație mai lungă veniturile viitoare ale cuiva? Aceste întrebări sunt greu de răspuns, deoarece nu avem nimic de folosit ca comparație. Nu știm ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi existat mai puțină imigrație sau dacă acea persoană nu ar fi continuat studiile”, se arată în nota informativă a Comitetului.
Cu toate acestea, laureații din acest an au arătat că este posibil să răspundem la aceste întrebări și cazuri similare folosind experimente naturale. Cheia este să folosești situații în care evenimentele întâmplătoare sau modificările politicii duc la tratarea diferită a grupurilor de persoane, într-un mod care seamănă cu studiile clinice din medicină.
Folosind experimente naturale, David Card a analizat efectele salariilor minime, imigrației și educației pe piața muncii. Studiile sale de la începutul anilor 1990 au provocat înțelepciunea convențională, ducând la noi analize și informații suplimentare. Rezultatele au arătat, printre altele, că creșterea salariului minim nu duce neapărat la mai puține locuri de muncă. „Acum știm că veniturile persoanelor care s-au născut într-o țară pot beneficia de o nouă imigrație, în timp ce persoanele care au imigrat mai devreme riscă să fie afectate negativ. De asemenea, ne-am dat seama că resursele din școli sunt mult mai importante pentru succesul viitor al elevilor pe piața muncii decât se credea anterior”.
David Card, economist la Berkeley (California), a lucrat la „exodul din Mariel”. În 1980, 125 000 de cubanezi, expulzaţi de regimul lui Fidel Castro, prin portul Mariel, s-au instalat în Statele Unite, aproape jumătate dintre ei la Miami.
Economistul a studiat felul în care oraşul din Florida a „absorbit” acest aflux şi a comparat evoluţia indicatorilor economici cu evoluţia indicatorilor altor oraşe-martor. Rezultatul? Acest şoc al migraţiei nu a făcut şomajul să explodeze şi nici salariile să scadă, potrivit economistului.
Joshua Angrist şi Adriana Kugler au arătat, la rândul lor, în 2003, că şomajul creşte cu atât mai puternic cu cât instituţiile din domeniul pieţii muncii şi pieţii bunurilor şi serviciilor sunt mai rigide, prin studierea imigraţiei iugoslave din anii ’90, în Europa.
În 2020, Premiu Nobel pentru Economie a fost atribuit americanilor Paul R. Milgrom şi Robert B. Wilson pentru „îmbunătăţirile aduse teoriei licitaţiei şi invenţiilor referitoare la noile formate ale licitaţiei”.
Premiul în Ştiinţe Economice a fost instituit în anul 1968 de Banca Centrală a Suediei (Sveriges Riksbank) şi a fost decernat pentru prima dată în 1969. Premiul este finanţat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanţate de Fundaţia Nobel, transmite Agerpres.
Medalia pentru această categorie a fost concepută de artistul și sculptorul suedez Gunvor Svensson-Lundqvist și arată Steaua Nordului, emblema Academiei Regale Suedeze de Științe.
Premiul constă într-o medalie de aur, o diplomă şi suma de 10 milioane de coroane suedeze, adică aproximativ 980.000 de euro. Acesta va fi decernat în cadrul unei ceremonii ce va avea loc la data de 10 decembrie, la Oslo, dacă situaţia sanitară o va permite.
Acesta este ultimul Premiu Nobel decernat anul acesta.
Premiul Nobel pentru Pace pentru anul 2021 jurnaliștilor Maria Ressa și Dmitri Muratov pentru eforturile lor de a proteja libertatea de exprimare, care este o condiție prealabilă pentru democrație și o pace durabilă. Mai exact, aceștia au câștigat Premiul Nobel pentru „lupta lor curajoasă pentru apărarea libertății de exprimare în Filipine și Rusia”.
Premiul Nobel pentru Medicină a fost decernat luni oamenilor de știință americani David Julius și Ardem Patapoutian pentru descoperirea receptorilor pentru temperatură și atingere.
Marți au fost anunțați câștigătorii Premiului Nobel pentru Fizică: Klaus Hasselmann (Germania), Syukuro Manabe (Japonia-SUA) și Giorgio Parisi (Italia) pentru „contribuțiile lor revoluționare la înțelegerea noastră asupra sistemelor fizice complexe”.
Nobel pentru Chimie a fost acordat miercuri cercetătorilor Benjamin List (Germania) și David MacMillan (SUA) pentru dezvoltarea organo-catalizei asimetrice.
Joi, scriitorul Abdulrazak Gurnah din Zanzibar a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură pentru „abordarea fără compromisuri şi plină de compasiune a efectelor colonialismului şi a destinului refugiaţilor în prăpastia dintre culturi şi continente”.
