Rusia a ocupat peste 20% din teritoriul Ucrainei până la sfârșitul lunii mai
Rusia a ocupat o suprafață de 123.229 de km² (aproximativ 20% din suprafața totală a Ucrainei, 603.549 km², teritoriul granițelor țării recunoscute internațional), potrivit cartografului ucrainean Aleksey Bokoch, care a publicat o hartă pe pagina sa de Facebook în care arată, făcând comparație cu hărțile altor state europene, în limitele cărora este înconjurat teritoriul de aproximativ aceeași suprafață, cât teritoriu a ocupat, de fapt, rușii din 24 februarie 2014/ 24 februarie 2022 - 29 mai 2022.
Sursa Aleksey Bokoch/Facebook
Astfel, suprafața ocupată de ruși în Ucraina este egală cu aproape jumătate din Germania, aproximativ jumătate din Italia sau Elveția și Austria luate împreună.
Aleksey Bokoch/Facebook
Cartograful ucrainean a încercat să calculeze aria teritoriului ocupat trasând linia frontului pe Google Maps.
Jurnaliștii de la Meduza au făcut însă propriul calcul pentru a verifica corectitudinea calculelor, utilizând aceeași metodă.
Astfel, ei au depistat că suprafața teritoriului ucrainean ocupat de Rusia s-a dovedit a fi mai mare - nu 123.229, ci aproximativ 143.886 de kilometri pătrați (aceasta este aproape 24% din teritoriul Ucrainei).
Fostul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko, declara că, în perioada 2014-2019, Rusia a ocupat 44.000 de km² sau 7% din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea și regiunile de est ale regiunilor Donețk și Luhansk, potrivit publicației ucrainene www.ukrinform.ru.
Informația a fost confirmată, la 2 iunie, de actualul președinte al Ucrainei, Vladimir Zelenskiy, care a declarat că armata rusă controlează în prezent aproape 20% din teritoriul Ucrainei, însă a subliniat că, din 24 februarie și până în prezent, forțele armate ale Ucrainei a eliberat 1.017 așezări.
„Forţele ruse au intrat în 3.620 de aşezări ale Ucrainei. 1.017 dintre ele au fost deja eliberate, alte 2.603 urmează să fie eliberate. În prezent, aproximativ 20% din teritoriul nostru, aproape 125.000 de kilometri pătraţi, se află sub controlul ocupanţilor, ceea ce este mult mai mult decât suprafaţa tuturor ţărilor Benelux (Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg) la un loc”, a declarat președintele ucrainean în cadrul unui discurs adresat politicienilor şi locuitorilor din Luxemburg, scrie Ukrinform.
De asemenea, șeful statului ucrainean a spus că, în prezent, linia frontului este de 1.000 de km.
„Luptele continuă pe un teritoriu vast de la orașul Harkiv din estul țării noastre până la orașul Nikolaev din sud. În linie dreaptă între ele - 454 de kilometri. Dar dacă te uiți la întreaga linie a frontului, care, desigur, nu este dreaptă, atunci această linie are mai mult de o mie de kilometri. Doar imaginați-vă! Ostilități constante care s-au întins pe o mie de kilometri de-a lungul frontului”, a conchis Zelenskiy.
Pierderile economice totale ale Ucrainei de la începutul războiului sunt estimate la cel puțin 564-600 de miliarde de dolari
Conform estimărilor Ministerului Economiei al Ucrainei și Kyiv School of Economics (KSE), pierderile economice generale ale Ucrainei din cauza războiului, luând în considerare atât pierderile directe calculate, cât și pierderile indirecte (scăderea PIB-ului, încetarea investițiilor, ieșirea forței de muncă, costuri suplimentare de apărare și suport social) variază de la 564 de miliarde de dolari la 600 de miliarde de dolari.
Potrivit raportului „Russia will pay” (n.red. „Rusia va plăti) din 25 mai realizat de echipa din domeniul analitic al Kyiv School of Economics, valoarea totală a daunelor directe aduse economiei Ucrainei din cauza bombardamentelor, distrugerii clădirilor și infrastructurii rezidențiale și nerezidențiale a atins 105,5 miliarde de dolari, sau peste 3,1 trilioane de hrivne.
Valoarea totală a pagubelor aduse fondului locativ se ridica la 39,3 miliarde de dolari.
„Orașe precum Mariupol, Harkiv, Cernihiv, Severodonețk și Lîsîceansk au fost cele mai afectate de distrugerea fondului locativ. În total, peste 44 de milioane de m² de locuințe ucrainene au fost avariate, distruse sau confiscate din cauza războiului. Cifra este legată de distrugerea în continuare și adăugarea de noi orașe pe lista așezărilor pentru care se efectuează calculul daunelor”, se arată în raportul analitic.
Potrivit aceleiași surse, valoarea totală a daunelor directe documentate aduse întreprinderilor ucrainene a ajuns la 11,3 miliarde de dolari.
„De la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, cel puțin 227 de întreprinderi, fabrici și fabrici au fost avariate sau distruse sau confiscate”, se arată în raport.
Potrivit specialiștilor, pentru prima dată, la calculele curente au fost adăugate daunele aduse comerțului cu amănuntul din Ucraina.
„În urma războiului, cel puțin 2.910 de puncte de vânzare au fost avariate, iar prejudiciul total este de 1,4 miliarde de dolari”, potrivit calculelor KSE efectuate pe baza unui studiu realizat de Consiliul Ucrainean al Centrelor Comerciale și Asociația Comercianților cu Amănuntul din Ucraina.
Aproximativ 105 mii de automobile au fost avariate, distruse sau pierdute de la începutul războiului, cu un cost de 1,6 miliarde de dolari.
„Donețk, Harkov, Lugansk, Cernihiv și Kiev sunt printre regiunile cu cel mai mare număr de mașini avariate”, se arată în raport.
Sursa/ Harta automobilelor distruse pe regiuni/ KSE
În săptămâna 20-25 mai, prejudiciul cauzat instituțiilor de învățământ a crescut cu 103 milioane de dolari și se ridică la 1,5 miliarde de dolari, iar numărul pierderilor cauzate unităților de sănătate a crescut cu încă 45 de milioane de dolari în aceeași perioadă.
Conform repartizării tipului de unități sanitare, spitalele, policlinicile, centrele de control și prevenire a bolilor au fost cele mai distruse sau avariate în urma războiului, urmate de numărul de ambulatori.
Un total de 643 de unități medicale au fost distruse sau avariate până la 25 mai. Daunele directe aduse unităților de sănătate se ridică la peste 1,1 miliarde de dolari.
Sursa/Unitățile medicale distruse/KSE
De la începutul invaziei Rusiei împotriva Ucrainei, cel puțin 23,8 mii de kilometri de drumuri, 6,3 mii de căi ferate și 41 de poduri de cale ferată, 643 de unități de sănătate, 1.123 de instituții de învățământ, 621 de grădinițe, 192 de clădiri culturale și 115 de clădiri religioase, 178 de depozite, 99 de clădiri administrative, 28 de depozite de petrol, 19 centre comerciale au fost avariate, distruse sau confiscate.
UNICEF anunță că 5,2 milioane de copii au nevoie de ajutor umanitar din cauza războiului. 261 de copii au fost omorâți, 460 - răniți de la începutul invaziei rusești
La 1 iunie, de Ziua Internațională a Copilului, Fondul pentru Copii al Națiunilor Unite (UNICEF) a anunțat că cel puțin doi copii sunt uciși și patru sunt răniți în fiecare zi în Ucraina din cauza războiului. Totodată, 3.000.000 de copii din Ucraina și peste 2,2 milioane de copii din țările care găzduiesc refugiați au nevoie de asistență umanitară.
Oficiul Procurorului General al Ucrainei a anunțat că, potrivit datelor din 2 iunie, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, 261 de copii au fost omorâți, iar peste 460 au fost răniți.
Astfel, cei mai afectați copii sunt regiunile Donețk - 184, Kiev - 116, Harkiv - 112, Cernihiv - 68, Luhansk - 52, Herson - 52, Nikolaev - 47, Zaporojie - 29, Sumî - 17, orașul Kiev - 16, Jitomir - 15.
NOTĂ: Datele sunt în curs de actualizare întrucât luptele dintre armata rusă și cea ucraineană continuă.
4,8 milioane de persoane au rămas fără loc de muncă de la sfârșitul lunii februarie
Circa 4,8 milioane de persoane și-au pierdut locurile de muncă în Ucraina de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, potrivit unui raport al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) din 11 mai. Studiul estimează că, dacă ostilitățile ar escalada, pierderile de locuri de muncă ar crește la 7.000.000 milioane, dar dacă luptele ar înceta imediat, ar fi posibilă recuperarea rapidă a 3,4 milioane de locuri de muncă.
Potrivit experților, de la 24 februarie, peste 5,23 milioane de refugiați au fugit în țările vecine. Refugiații includ în principal femei, copii și persoane cu vârsta peste 60 de ani. Din totalul populației refugiate, aproximativ 2,75 milioane sunt în vârstă de muncă. Dintre aceștia, 43,5%, sau 1,2 milioane, lucrau anterior și și-au pierdut sau și-au părăsit locurile de muncă.
Studiul arată că criza din Ucraina poate crea perturbări pe piața muncii și în țările vecine, în principal Ungaria, R. Moldova, Polonia, România și Slovacia.
„Dacă ostilitățile vor continua, refugiații ucraineni ar fi nevoiți să rămână în exil mai mult, punând și mai multă presiune asupra pieței muncii și asupra sistemelor de protecție socială din aceste state vecine și crescând șomajul în multe dintre ele”, se arată în studiu.
Perturbarea semnificativă a economiei și a ocupării forței de muncă care afectează Federația Rusă are efecte semnificative asupra Asiei Centrale, în special în țările ale căror economii depind de remitențele din Federația Rusă, cum ar fi Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan.
Pierderile militare ruse și ucrainene de la începutul agresiunii
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei anunța, că la 2 iunie, că de la începutul invaziei rușii au pierdut 30.850 de soldați, 1.363 tancuri, 3.354 vehicule blindate de luptă, 661 sisteme de artilerie, 207 lansatoare multiple de rachete; 95 sisteme de luptă antiaeriană, 210 aeronave, 175 elicoptere, 521 drone, 120 rachete de croazieră, 13 corăbii / bărci sau nave de război, 2.325 vehicule și rezervoare de combustibil, 51 unități de echipament special.
La rândul său, la 2 iunie, Ministerul Apărării al Rusiei anunța că de la începutul agresiunii a provocat daune considerabile Ucrainei: 186 avioane, 129 elicoptere, 1.084 vehicule aeriene fără pilot, 327 sisteme de rachete antiaeriene, 3.373 tancuri și alte vehicule blindate de luptă, 460 lansatoare de rachete multiple, 1,752 tunuri de artilerie de câmp și mortar, precum și 3.350 de unități de vehicule militare speciale.
Totodată, potrivit ultimelor date oferite de Ministerul rus al Apărării, la 18 aprilie, rușii susțineau că ar fi ucis 23.367 de soldați ucraineni.
De asemenea, la 25 martie, general-colonelul Serghei Rudskoi, prim-adjunct al șefului Statului Major al Forțelor Armate ale Rusiei, declara că „în timpul operațiunii speciale” din Ucraina, doar 1.351 de militari ruși au fost uciși și 3.825 au fost răniți, potrivit RIA Novosti, scrie RBC.
NOTĂ: Informațiile sunt prezentate de autoritățile ruse și ucrainene, iar redacția Replica Media nu poate verifica în mod independent corectitudinea datelor.
Peste 9.000 de civili au fost uciși sau răniți de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina
9.151 de civili au fost uciși sau răniți de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina de la ora 04:00, 24 februarie, până la ora 00:00, 1 iunie, potrivit Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Mai exact, din numărul total, 4.169 sunt morți, iar 4.982 sunt răniți.
Astfel, din totalul de 4.169 de morți, 1.580 sunt bărbați, 1.038 - femei, 99 - fete și 102 - băieți, 67 - copii și 1.283 - adulți al căror sex nu este încă cunoscut.
Din totalul de 4.982 de răniți - 992 sunt bărbați, 681 - femei, 115 - fete și 140 - băieți, 168 - copii și 2.886 - adulți al căror sex nu este încă cunoscut.
Cele mai multe victime sunt înregistrate în:
- În regiunile Donețk și Luhansk: 5.233 (2.388 de morți și 2.845 de răniți);
- Pe teritoriul controlat de Ucraina: 4.493 de victime (2.241 de morți și 2.252 de răniți);
- Pe teritoriul controlat de grupurile armate afiliate Rusiei: 740 de victime (147 de morți și 593 de răniți);
- În alte regiuni ale Ucrainei (orașul Kiev și regiunile Cerkasî, Cernihiv, Harkiv, Herson, Kiev, Nikolaev, Odesa, Sumî, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Poltava, Rivne, Vinița și Jitomir): 3.918 victime (1.781 morți și 2.137 răniți).
„ONU consideră că cifrele reale sunt considerabil mai mari, deoarece primirea informațiilor din unele locații în care au avut loc ostilități intense a fost amânată și multe rapoarte se află în faza de așteptare. Aceasta se referă, de exemplu, la Mariupol (regiunea Donețk), Izium (regiunea Harkiv) și Popasna (regiunea Luhansk), unde există acuzații de numeroase victime civile”, se arată în raportul ONU.
9.000 de oameni au fost dați dispăruți de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina
Poliția Națională a Ucrainei anunță că, la data de 26 mai, că de la începutul războiului au fost depuse 9.030 de cereri cu privire la dispariția persoanelor, iar 6.793 de persoane sunt căutate în continuare, scrie Hromadske.
Majoritatea persoanelor dispărute au fost înregistrate în regiunea Donețk - 1.660 de persoane, 584 de persoane au dispărut în regiunea Kiev, 581 în regiunea Harkiv, 579 în regiunea Poltava și 566 în regiunea Dnipropetrovsk.
De asemenea, polițiștii anunță că 1.115 cadavre rămân neidentificate. Majoritatea decedaților nerecunoscuți au fost înregistrați la Kiev (239 de persoane), în regiunea Kiev - alți 234, în regiunea Ternopil - 152, în Luhansk - 123, în Cernihiv - 85.
Crime de război, cazuri de tortură și alte abuzuri grave, descoperite în mai multe localități din Ucraina
În 17 sate și orașe mici din regiunile Kiev și Cernihiv vizitate în aprilie, au fost investigate 22 de aparente crime de război, alte 9 crime ilegale, 6 posibile dispariții forțate și 7 cazuri de tortură, potrivit raportului din 18 mai publicat de Human Rights Watch.
Abuzurile comise de ruși, înregistrate de HRW
Potrivit raportului, Human Rights Watch a intervievat 65 de persoane între 10 aprilie și 10 mai, inclusiv foști deținuți, supraviețuitori ai torturii, familii ale victimelor și alți martori.
Human Rights Watch a examinat, de asemenea, probe fizice în locațiile în care au avut loc unele dintre presupusele abuzuri, precum și fotografii și videoclipuri distribuite de victime și martori.
De la invazia rusă a Ucrainei din 24 februarie, forțele ruse au fost implicate în numeroase încălcări ale legilor războiului care pot echivala cu crime de război și crime împotriva umanității. Human Rights Watch a documentat anterior 10 execuții sumare în orașul Bucha și în alte câteva orașe și sate din nord-est în timpul ocupației forțelor ruse în martie.
Peste 6,6 milioane de ucraineni au fugit de război
6.659.220 de ucraineni au fugit din ţara lor de la invazia rusă începută la 24 februarie, potrivit raportului UNHCR din 27 mai. Printre aceştia, peste 3,5 milioane s-au îndrept spre vest, în Polonia.
Potrivit UNHCR, din 24 februarie, peste 475.000 de refugiați au intrat în R.Moldova și peste 90.000 dintre ei, se află în prezent în țară și necesită sprijin și soluții pe termen mediu și lung.
De asemenea, aproape trei milioane de refugiaţi ucraineni au părăsit ţările de la frontiera cu Ucraina, unde au fugit imediat după invazia rusă, pentru a se deplasa apoi spre alte state europene care nu sunt vecine cu Ucraina
Cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni în ţări ce nu sunt vecine Ucrainei se află în Germania, Republica Cehă şi Italia, potrivit agenţiei ONU.
Evenimentele de cotitură în război:
1. Retragerea trupelor ruse din regiunea Kiev și Cernihiv. Atrocitățile din Bucha
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat, la 2 aprilie, retragerea definitivă a trupelor ruse din regiunea Kiev, iar ulterior au început să apară informații despre violurile, torturile și omorurile comise de ruși pe acest teritoriu.
Bucha a fost sub ocupație rusă timp de 33 de zile. Armata rusă a ajuns la Bucha cu tancurile în dimineața zilei de 27 februarie, în aceeași o rachetă a lovit o clădire rezidențială, iar primarul Anatoli Fedoruk a anunțat primele victime.
La 31 martie, trupele ruse au părăsit localitatea Bucha. Jurnaliștii și militarii ucraineni au descoperit masacrele comise de ruși, zeci de oameni zăceau morți pe străzi, alți oameni au fost găsiți torturați, apoi uciși în subsolurile caselor. Pe 14 aprilie, procurorul Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a vizitat personal Bucha pentru a evalua situația de la fața locului. Până la 21 aprilie, se știa despre uciderea a 1.126 de ucraineni, inclusiv 40 de copii din regiunea Kiev, potrivit suspilne.media.
- FOTO/ Bucha, orașul în care rușii au comis masacrul, revine la normalitate: Localnici, cu coșuri cu merinde, au mers la slujba de Înviere, oficiată la biserica din localitate;
- Masacrul de la Bucha: 163 din 320 de cadavre, identificate de autorități: Le cunoaștem numele, prenumele, știm din ce familie au provenit;
- FOTO/ A început exhumarea cadavrelor din Bucha: 67 de oameni, îngropați într-o groapă comună lângă biserica din localitate;
- FOTO 18+/ Orașe distruse, cadavre pârjolite și morți adunați în gropi comune. Cum arată „eliberarea” și „denazificarea” forțelor ruse după retragerea lor din mai multe localități ale Ucrainei.
2. Scufundarea crucișătorului Moscova
La 14 aprilie, crucişătorul „Moscova”, nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră s-a scufundat, în timp ce era remorcată, a informat Ria Novosti, care citează ministerul rus al Apărării. Nava, simbolul puterii navale ruse în Marea Neagră, a fost lovită de armata ucraineană cu rachete „Neptun”. Pe de altă parte, Ministerul rus al Apărării a susținut că nava a fost evacuată în urma unui incendiu la bord care a provocat explozia muniției.
„Moscova” este nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră, lansată la apă în 1983, sub numele „Gloria”. Armamentul principal de la bordul navei este constituit din 16 lansatoare de rachete Vulkan P-1000.
Conform analiştilor consultaţi de CNN, crucişătorul Moscova este cea mai mare navă, din punct de vedere al tonajului, scufundată de la al Doilea Război Mondial şi până în prezent şi este cea mai mare pierdere navală suferită de Rusia (ca moştenitoare a URSS) din 1945 şi până în prezent.
- Primele imagini cu nava „Moscova” avariată și în flăcări, înainte de a se scufunda
- Nava „Moscova” s-a scufundat. Este cea mai mare pierdere navală suferită de Rusia de la Al Doilea Război Mondial
Sursa/Crucișătorul „Moscova”/ Twitter/Ukraine Weapons Tracker
3. Maternitatea din Mariupol
La 9 martie, în urma bombardamentelor rusești asupra spitalului de copii, împreună cu maternitatea, unde se aflau femeile însărcinate, au fost rănite 17 persoane rănite, iar o femeie gravidă a decedat ulterior.
Femeie însărcinată, transportată pe targă, după bombardamentele asupra maternității din Mariupol. Foto: Evgenia Maloletki/UNIAN
3.1 Teatrul Dramatic din Mariupol
La 4 mai, o investigație a Associated Press a găsit dovezi că atacul asupra teatrului din Mariupol din 16 martie a ucis aproape 600 de persoane aflate în interiorul sau în afara clădirii. Acesta este aproape dublu față de numărul de morți citat până acum, iar mulți supraviețuitori au spus că numărul este și mai mare în realitate.
Foto: Profimedia
Ministerul rus al Apărării a negat că trupele sale au atacat Teatrul și a insistat că militanții ucraineni din Batalionul Azov ar fi minat clădirea. Moscova a mai acuzat această unitate militară ucraineană de bombardarea maternităţii din Mariupol.
Ancheta AP a respins de asemenea și afirmațiile Rusiei conform cărora teatrul a fost distrus de forțele ucrainene sau a servit drept bază militară ucraineană. Niciunul dintre martori nu a văzut soldați ucraineni activând în interiorul clădirii. Și nicio persoană nu s-a îndoit că teatrul a fost distrus într-un atac aerian rusesc îndreptat cu precizie către o țintă civilă despre care toată lumea știa că este cel mai mare adăpost antiaerian din oraș, cu copii în el.
3.2. Azovstal
Uzina Azovstal din Mariupol, simbolul rezistenței Ucrainei în fața armatei ruse, timp de mai bine de o lună, a fost asaltată și bombardată aerian, aproape continuu. Luptătorii care au ținut piept atacului permanent, în seara zilei de 16 mai, au început să părăsească Azovstal. Răniții au fost transportați la spitalul din Novoazovsk, restul au fost transportați la Olenivka. Decizia a fost luată după ce Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că înaltul comandament militar a ordonat comandanților unităților de la Azovstal să salveze viețile personalului.„Cincizeci și trei de persoane rănite grav au fost evacuate din Azovstal într-o unitate medicală din Novoazovsk pentru îngrijiri medicale”, a spus ea. „Alte 211 persoane au fost duse la Olenivka prin coridorul umanitar.”
O „procedură de schimb” va face ca cei evacuați să fie aduși acasă, a mai spus Malyar.
„Ucraina are nevoie de eroi ucraineni în viață”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o declarație despre evacuare, mulțumind armatei și negociatorilor ucraineni, Comitetului Internațional al Crucii Roșii și Națiunilor Unite.
„Cea de-a 82-a zi a apărării noastre se apropie de sfârșit. O zi grea. Dar această zi, ca toate celelalte, are ca scop tocmai salvarea țării noastre și a poporului nostru”, a spus Zelenski.
În aceeași zi, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, într-un comunicat postat pe Telegram, a declarat că „de 16 mai, 2.439 de nazişti din (regimentul) Azov şi soldaţi ucraineni blocaţi în uzină s-au predat. Astăzi, 20 mai, ultimul grup de 531 de luptători s-a predat.”
Ministerul Apărării al Ucrainei a declarat că luptătorii ucraineni salvați vor fi schimbați cu prizonieri de război ruși. Totodată, ei subliniază că operațiunea de salvare continuă, astfel încât detaliile acesteia nu pot fi dezvăluite, scrie Hromadske.
Potrivit serviciilor britanice de informații, aproximativ 1.700 de soldați ucraineni au părăsit Azovstal, dar autoritățile ucrainene nu comentează aceste date.
- VIDEO/ Armata rusă a început să demineze uzina „Azovstal”: „Lucrările se desfășoară conform programului, personalul se simte încrezător”;
- Luptători de la Azovstal ajunși prizonieri la ruși ar putea fi eliberați în schimbul lui Victor Medvedciuk, cumătrul lui Vladimir Putin;
- VIDEO/ Cum își duc viața soldații ucraineni aflați în buncărele oțelăriei asediate Azovstal din Mariupol;
- FOTO/ Condiții insalubre și lipsa medicamentelor: Batalionul Azov publică imagini cu soldații răniți care apără oțelăria Azovstal - ultima redută de rezistenţă a combatanţilor ucraineni
3.3 Mariupol
La 25 mai, un consilier al primarului oraşului, Petro Andriușcenko, a declarat că de la începutul invaziei ruse în Ucraina, bilanțul deceselor în orașulul - port de la Marea Azov, Mariupol, a ajuns la 22 de mii, potrivit CNN. Oficialul a mai spus că procesul de reîngropare a morţilor a fost complicat la insistenţa oficialilor ruşi care impuneau persoana care ridică cadavrul să fie de acord să înregistreze un videoclip în care să spună că decedatul a fost ucis de armata ucraineană.Primăria lui Mariupol estimează că în oraș au rămas aproximativ 100.000 de civili, iar în satele din jur - 50.000. Primăria a avertizat asupra amenințării cu epidemii mortale în oraș din cauza lipsei de apă potabilă, a medicamentelor și a condițiilor insalubre.
Proiectul Scheme a descoperit anterior 4 morminte comune ale locuitorilor morți din Mariupol pe imagini din satelit ale Maxar Technologies: în Manhush, cimitirele din Vinohradne și Starîi Krîm
și lângă cimitirul din Mariupol.
- FOTO/ „Orașul Mariupol - un mare cimitir”. Cel puțin patru gropi comune depistate, 20.000 de oameni uciși și alți 10.000 care ar putea să moară, în urma invaziei Rusiei în Ucraina;
- Analiză BBC: De ce orașul Mariupol este atât de important pentru planurile Rusiei;
- Primar: Invadatorii ruși au instituit pedeapsa capitală în orașul ocupat Mariupol; Cel puțin un funcționar public a fost executat;
