Secțiile de votare, organizate de autoritățile de ocupație, s-au deschis la ora locală 08:00, iar „votul” urmează să se desfășoare până la 27 septembrie, scrie Novaya Gazeta.
„Sunteți sau nu în favoarea secesiunii regiunii de structura Ucrainei, a formării unui stat independent de către regiune și intrării acestuia în Federația Rusă ca entitate constitutivă a Federației Ruse?” - acestea sunt întrebările pentru locuitorii din regiunile Zaporojie și Herson.
Locuitorii autoproclamatelor republici Luhansk și Donețk vor trebui să răspundă la o altă întrebare: „Sunteți în favoarea aderării Republicii Populare Donețk/Luhansk la Federația Rusă ca subiect?”
De asemenea, secții de votare s-au deschis în regiunile Rusiei și Orientul Îndepărtat, care lucrează de câteva ore, scrie TASS.
În condițiile în care luptele continuă, așa numita „autoritate electorală” a separatiștilor din Donețk a declarat că „din motive de securitate” votul se va desfășura în principal din ușă în ușă timp de patru zile, secțiile de votare urmând să se deschidă „doar în ultima zi”, 27 septembrie.
În total, potrivit sursei citate, au fost deschise 450 de secții de votare pentru rezidenții din Donețk și peste 200 în Federația Rusă. Pentru locuitorii din republica autoproclamată Luhansk, pe lângă 461 de secții de votare din teritoriu, au fost deschise alte 201 de secții de votare pe teritoriul Federației Rusă.
În zonele ocupate din Zaporojie au fost instituite 394 de pretinse secții de votare pe teritoriul regiunii și 102 în afara acesteia - în Federația Rusă, în Luhansk și Donețk și regiunea ocupată Herson.
Locuitorii din Herson, unde au fost create opt așa numite „comisii electorale teritoriale” și 198 de secții electorale, vor putea vota în Crimeea, Moscova și alte câteva orașe rusești.
Amintim că la 21 septembrie, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a anunțat mobilizare parțială. Putin a spus că până acum, pe frontul din Ucraina au luptat doar militari profesioniști și voluntari. De acum încolo însă, din cauză că Ucraina nu vrea să se așeze la masa negocierilor, fiind influențați de Occidentul care nu dorește pace și alimentează cu armament armata ucraineană, Rusia este mai determinată ca oricând să demoleze regimul neo-nazist din Ucraina și să elibereze teritoriile ucrainene.
Anterior, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că este „esenţial” ca separatiştii susţinuţi de Moscova în Ucraina să organizeze referendumuri în urma cărora regiunile lor să adere la Rusia, pentru că, spune el, „aderarea la Rusia constituie constituie un pas vital în protejarea intereselor lor şi ar putea justifica şi mai mult utilizarea forţei militare de către Rusia pentru a le proteja”.
Prin încorporarea celor patru zone ale Ucrainei în Rusia, Moscova ar putea justifica escaladarea militară după cum este necesar pentru a-și apăra teritoriul. Putin a declarat miercuri că Rusia va „utiliza toate mijloacele de care dispunem” pentru a se proteja, o aparentă referire la armele nucleare.
Referendumurile au fost denunțate de lideri mondiali, printre care președintele SUA Joe Biden, secretarul general al ONU Antonio Guterres și președintele francez Emmanuel Macron, precum și NATO, Uniunea Europeană și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). „Referendumele simulate” sunt „ilegale și ilegitime”, a spus șeful NATO.
OSCE, care monitorizează alegerile, a declarat că rezultatele nu vor avea forță legală, deoarece nu sunt conforme cu legea ucrainei sau standardele internaționale și zonele nu sunt sigure. Nu există observatori independenți și o mare parte din populația de dinainte de război a fugit.
