Deutsche Welle/ Similitudinile cu Ucraina sunt evidente în conflictul din Taiwan

11 august 2022, 14:42 Externe 73
Taiwan.  Sursa: Hector RETAMAL / AFP

În februarie invazia rusă în ţara vecină a fost precedată de aşa-numite manevre militare, iar rezultatul este cunoscut. Acţiunile Beijingului amintesc de pregătirea războiului de agresiune al lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Liderul de la Kremlin a concentrat săptămâni în şir trupe la graniţa cu ţara vecină, spunând şi el că pregătirile de război sunt o manevră militară. De aceea este limpede care este imperativul momentului, consideră jurnalistul academic și antreprenorul Alexander Görlach, potrivit Deutsche Welle.

S-a întâmplat aşa cum era de aşteptat: spre deosebire de anunţul oficial, China nu şi-a încheiat pe 8 august manevrele militare din jurul Taiwanului. Dimpotrivă, comentatori din Republica Populară dau de înţeles că menţinerea trupelor chineze, a aviaţiei, marinei şi submarinelor în Strâmtoarea Taiwan constituie o nouă normalitate.

Armata lui Xi Jinping supune trupele micului său vecin unei stări permanente de alarmă şi nervozitate. Navele chineze au încălcat în repetate rânduri linia ce separă apele taiwaneze de cele chineze. Acea linie era considerată graniţa inoficială dintre cele două foste tabere din războiul civil chinez, pe care cele două state le reprezintă acum, şi a fost respectată în trecut. Şi avioanele de luptă ale Beijingului încalcă spaţiul aerian taiwanez.

Fără îndoială, China are mai multă tehnică de luptă, mai mulţi soldaţi şi prin asta un suflu mai îndelungat decât Taiwanul. Dar în acelaşi timp, războiul provocat de Putin a arătat că supremaţia nu garantează o victorie rapidă.

Taiwanul este o etapă importantă în strategia lui Xi Jinping de expansiune imperialistă. Dar el nu a pus ochii doar pe democraţia insulară. Concomitent cu manevrele din jurul Taiwanului, Ministerul Apărării de la Beijing a anunţat că va derula timp de patru săptămâni exerciţii asemănătoare în apropierea Filipinelor. Beijingul vrea şi acolo teritorii. Militari chinezi menţin sub ocupaţie din martie anul trecut o parte din arhipelagul Spratly.

Beijingul pretinde că acele insule fac parte din teritoriul naţional. Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a decis că nu este aşa, iar Xi nu a contrazis-o. În răstimp, SUA au dat asigurări Manilei că îi vor sta alături dacă Beijingul face pregătiri de război împotriva Filipinelor.

Partidul Comunist Chinez a intrat în dispută şi cu SUA, fapt semnalat prin contramandarea unor întâlniri şi întreruperea cooperării în domeniile militar şi de protecţia climei. Xi, care are un bilanţ de politică internă nesatisfăcător, încearcă să-şi atragă concetăţenii care suferă de pe urma politicii sale defectuoase de combatere a pandemiei şi a prăbuşirii economice printr-un mesaj naţionalist.

Spre deosebire de ultima criză care a avut loc în Strâmtoarea Taiwan, între anii 1995-1996, Beijingul nu mai vrea acum să-şi retragă armata şi să pună capăt provocărilor la adresa regimului de la Taipei. Blocada a durat atunci opt luni, după care marina de război a SUA a intervenit, trimiţând în zonă un portavion şi semnalizând prin asta disponibilitatea de a interveni în apărarea Taiwanului.

Copia scenariului moscovit

Economia taiwaneză se va confrunta cu mari probleme dacă Beijingul va face iarăşi nesigur luni în şir accesul spre porturile sale prin manevrele la care foloseşte muniţie de luptă. Deja în primele zile ale blocadei, pe mare cargoboturi şi petroliere stăteau la coadă în afara regiunii de risc, aşteptând ca manevrele să se încheie pentru a putea acosta în siguranţă în Taiwan.

În prezent Beijingul copiază scenariul moscovit. De aceea n-ar fi de mirare ca repetiţia generală să se transforme şi acolo în ce-i mai rău, în urma unui ordin al lui Xi de luare cu asalt a insulei. Preşedintele chinez are un interes ca aceasta să se întâmple înaintea celui de-al 20-lea congres al PCC din octombrie. Fiindcă numai astfel, în calitate de comandant suprem al armatei, se va putea recomanda pentru un nou mandat, al treilea, care i-ar deschide calea spre o domnie pe viaţă. Nimeni nu-şi doreşte un alt război în Taiwan sau în altă parte a lumii. Dar ar fi neînţelept, dacă nu chiar o prostie, să nu se facă măcar pregătiri pentru o posibilă invazie a Beijingului.

Alexander Görlach este Senior Fellow în cadrul Carnegie Council for Ethics in International Affairs şi Research Associate la Internet Institute al Universităţii Oxford. După stagii petrecute în Taiwan şi Hongkong s-a specializat în ascensiunea Chinei şi însemnătatea ei pentru lumea liberă. A ocupat diverse poziţii la Universităţile Harvard şi Cambridge.

Diana
publicat de:
Vorbim pe față, nu? Ne pasă de fața ta, în măsura în care nu dorim să-ți pice (fața, decât de la chestii pozitive). Și așa cum prea multă față nu strică, atunci când vorbim de Facebook, te invităm să ne urmărești și pe pagina noastră de Facebook, pentru a rămâne cu fața curată, știi?
 

Discuțiile Replica Media