Documentul este elaborat pentru al șaptelea an consecutiv și oferă un diagnostic al presei în ansamblu, specificând problemele, dar și evoluțiile-cheie din sectorul media al Republicii Moldova.
Starea presei autohtone a fost apreciată de 14 evaluatori cu un punctaj ce nu a ajuns nici la jumătatea celui necesar (60 de puncte) pentru a atesta că legislația media este suficientă și eficientă, că presa activează în condiții economice propice sau că jurnaliștii își desfășoară munca în condiții de securitate deplină, notează CJI.
Raportul arată, între altele, că la factorii vechi de influență asupra securității presei și a jurnaliștilor s-au adăugat probleme noi, generate de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei.
„Securitatea informațională mediatică , deși a înaintat până la 26 de puncte, nu a reușit să depășească zona situației grave. Agresiunea militară amplă a Federației Ruse împotriva Ucrainei a developat și vulnerabilitatea spațiului informațional al Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride. În 2022, fiind în alertă, autoritățile în premieră au fost preocupate la scară largă de securitatea informațională, reușind să opereze anumite modificări legislative. La nivel practic s-a remarcat efortul CA de a diminua, prin monitorizări și sancțiuni, fluxul de falsuri și dezinformare din spațiul audiovizual. Efortul CA, la sfârșit de an, a fost complementat cu suspendarea licențelor de emisie a șase televiziuni printr-o decizie a CSE. Efectul acțiunilor este redus cât spațiul online rămâne nesecurizat”, se arată în raport.
Potrivit raportului, securitatea instituțiilor mass-media și a jurnaliștilor a întrunit 32,5 puncte, însemnând că situația, ca și în toți anii precedenți, nici nu se îmbunătățește vizibil, nici nu degradează drastic.
„În
2022, pe lângă factorii tradiționali de risc pe segmentul dat, au intervenit factori noi apăruți în contextul războiului din Ucraina. Noile amenințări au vizat securitatea cibernetică a mai multor instituții de
presă independente (blocare de site-uri pentru utilizatorii din Federația Rusă, blocare de conținuturi
mediatice în rețele sociale) și pericolul la care se expun corespondenții de război în zone fierbinți din
Ucraina”, potrivit datelor din raport.
Raportul arată că legile ce guvernează activitatea mass-mediei au fost modificate/completate cu norme legale noi, necesare și oportune.
Aplicarea defectuoasă a legislației rămâne însă o problemă majoră, vulnerabilizând cel mai mult asigurarea accesului la informații de interes public. Totodată, evaluatorii ISPM au subliniat că Adunarea Populară a Găgăuziei a continuat să legifereze prevederi ce sfidează principiile și standardele legislației naționale și comunitare.
Studiul mai relevă modul în care contextul politic, cel social și economic, tensionate pe tot parcursul anului 2022, au influențat activitatea presei.
Acest raport este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID și UK și implementat de Internews în Moldova, care are ca scop promovarea dezvoltării mass-media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice.
