Prim-ministra a menționat că, dacă la începutul perioadei stării de urgență, eforturile au fost canalizate spre gestionarea crizei refugiaților, care s-a suprapus peste criza energetică și cea sanitară, în lunile care au urmat a fost nevoie de consolidarea instituțiilor și oferirea unor soluții prompte pentru asigurarea securității alimentare, gestionarea lanțurilor logistice și realizarea conexiunilor comerciale.
În această perioadă, Guvernul și Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) au aprobat decizii importante care au vizat securitatea frontierei, ordinea publică, gestionarea fluxului de refugiați, acordarea unor facilități financiare și sociale cetățenilor ucraineni, dar și asigurarea energetică a țării.
„M-am angajat în fața Parlamentului că Guvernul, prin intermediul CSE, va acționa într-un mod transparent, iar derogările pe care le va face de la cadrul legal vor fi proporționale și necesare pentru depășirea situației de urgență. Mi-am îndeplinit această promisiune și voi continua să o respect. În condițiile actuale, în care se păstrează riscuri în privința securității aprovizionării Republicii Moldova cu energie electrică, gaze naturale și produse petroliere, prelungirea stării de urgență este importantă pentru a dispune de posibilitatea de intervenție promptă în vederea asigurării tuturor consumatorilor cu resurse energetice”, a spus Natalia Gavrilița.
De asemenea, potrivit prim-ministrei, prelungirea războiului din Ucraina afectează și alte procese vitale pentru Republica Moldova, cum ar fi infrastructura de transport, iar situația impredictibilă din țara vecină poate conduce în orice moment la o nouă creștere a fluxului de refugiați.
„Monitorizăm în permanență situația în scopul prevenirii și anticipării efectelor care pot amenința aspectele vieții sociale, economice, dar și securitatea Republicii Moldova. Avem nevoie și în continuare de instrumente ce pot permite luarea unor decizii rapide și eficiente”, a subliniat prim-ministra.
Acțiunile de viitor se vor axa, după caz, pe alocarea mijloacelor financiare, simplificarea procedurilor de control vamal, sincronizarea activității posturilor în vederea fluidizării traficului la frontieră. Pentru a identifica cele mai bune soluții de rezolvare a problemelor existente, autoritățile de la Chișinău rămân în contact permanent cu partenerii externi.
„Un gând aparte de mulțumire adresez Uniunii Europene, statelor sale membre și mai ales României, cu care am inițiat deja procedurile necesare pentru fluidizarea fluxului de marfă și călători. Împreună vom reuși să rezolvăm inclusiv problemele de acest gen”, a mai adăugat șefa Executivului.
Atât fracțiunea BCS, cât și „ȘOR” s-au opus proiectului și nu și-au dat votul, motivând că „acest guvern a eșuat”.
„Această țară de 8 luni trăiește în stare de urgență și intuim că altfel că acest guvern nu poate conduce. (...) Acest guvern a provocat starea de criză energetică care a început nu odată cu data de 24 februarie, dar încă în toamnă. (... ) Acest guvern a generat doar crize și stare de urgență”, a vociferat deputatul socialist Vasile Bolea.
Hotărârea se bazează pe Raportul Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) a Republicii Moldova. Potrivit documentului, necesitatea de prelungire a stării de urgență este determinată de riscurile persistente în privința securității aprovizionării Republicii Moldova cu resurse energetice, impactului asupra domeniului transporturilor, asigurării energetice a țării, securității la frontieră și gestiunii fluxului de refugiați. În aceste condiții, Comisia pentru Situații Excepționale va putea interveni prompt, în cazul necesității de a lua decizii suplimentare celor instituite de cadrul juridic existent, pentru asigurarea tuturor consumatorilor cu resurse energetice și menținerea securității energetice a statului.
Hotărârea Parlamentului presupune abilitatea Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova de a emite dispoziții pe perioada stării de urgență, în vederea punerii în executare a măsurilor necesare, pe durata prelungirii stării de urgență. Dispozițiile CSE sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova. Dispozițiile CSE intră în vigoare în momentul emiterii.
Amintim că Parlamentul Republicii Moldova a adoptat hotărârea privind declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 20 ianuarie 2022. Pe 24 februarie 2022 aceasta a fost abrogată și a fost adoptată o nouă hotărâre privind declararea stării de urgență pe o perioadă de 60 de zile.
Prin hotărârea adoptată la 20 aprilie anul curent, începând cu data de 25 aprilie anul curent starea de urgență pe întreg teritoriul țării a fost prelungită cu 60 de zile.
Pentru prima oară starea de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova a fost eclarată pe 17 martie 2020.
