Instalația de foc se află pe partea dreaptă a drumului în curs de reconstrucție Costești-Zîmbreni, în marginea sudică a așa numitului „cartier al olarilor”, puternic afectată de alunecările de teren și de o fostă carieră de lut neautorizată.
„Cuptorul propriu-zis are formă tronconică, cu diamentrul în partea superioară circa 4 m, și adâncimea de aproximativ 1,8 m, iar gropile, situate una în partea de sud-vest și alta în partea de nord-est, sunt de formă rectangulară, cu dimensiunile de circa 1x1,5 m. Din cuprinsul cuptorului și a gropilor de aprovizionare cu combustibil s-au recuperate câteva monede de bronz tătărești din sec. XIV, mai multe cuie și ate piese de fier și o cantitate importantă de ceramică”, scrie Agenția Națională Arheologică.
Agenția Națională Arheologică consemnează că o groapă de aprovizionare cu combustibil a cuptorului a întretăiat o groapă menajeră din sec. XIV, iar cuptorul propriu-zis a suprapus și parțial distrus două morminte de înhumație datând din perioada târzie a epocii bronzului (sec. XVI-XIV), dintre care unul prevăzut cu un inventar extrem de bogat și important, constănd din mai multe tipare de lut ars pentru turnant diferite piese de bronz și alte piese.
