Zaharova a citit de pe foaie și reacția diplomației ruse la declarațiile Maiei Sandu care a spus că Moldova continuă să ceară Rusiei să-și retragă armata de pe teritoriul transnistrean.
„Contingentul limitat de militari ruși se află pe teritoriul transnistrean în concordanță cu Acordul moldo-rus din 21 iulie 1992 de încetare a focului la Nistru. Scopul aflării acestora este de a desfășura o operațiune de pace, datorită căreia de 30 de ani se asigură nu doar pace și liniște, dar și paza sigură a depozitelor de armament rămase încă de pe vremea Uniunii Sovietice”, a spus Zaharova.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a decis marți, 15 martie, excluderea Federației Ruse din componența sa. În același context, APCE a adoptat în unanimitate un amendament prin care a recunoscut oficial regiunea transnistreană drept zonă de ocupație rusă.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat mai târziu că decizia a fost luată în contextul războiului din Ucraina.
Într-un comentariu oferit jurnaliștilor la conferința organizată după întrevederea cu președintele român Klaus Iohannis, șefa statului a reiterat că Federația Rusă are un rol esențial în tot ceea ce ține de conflictul din Transnistria, începând cu originea acestui conflict ,și că va continua să caute o soluție pașnică pentru rezolvarea acestui conflict.
„Această decizie a fost despre Ucraina, a vizat situația concretă în Ucraina. În raport cu acest amendament, Republica Moldova a spus foarte clar că Federația Rusă are un rol esențial în tot ceea ce ține de conflictul din Transnistria, începând cu originea acestui conflict și toate lucrurile care s-au întâmplat și se întâmplă până în ziua de astăzi. Noi am spus și am cerut întotdeauna retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană, am cerut lichidarea munițiilor din raioanele din stânga Nistrului și în continuare pledăm pentru lichidarea pașnică a acestui conflict și vom face totul pentru ca să găsim și să putem pune în practică o soluționare diplomatică, politică, pașnică”, a declarat președinta.
În același context, președintele României, Klaus Iohannis, și-a reiterat mesajul că problema transnistreană trebuie rezolvată cu respectarea suveranității și integrității teritoriale și fără să „afecteze parcursul pro-european al Republicii Moldova”.
În mod previzibil, Tiraspolul a criticat rezoluția adoptată de către APCE. Potrivit unui comunicat al pretinsului „minister de externe”, APCE a utilizat formulări politice tendențioase pentru a acuza Moscova de agresiune împotriva Republicii Moldova și a atenționat că orice „ atac împotriva unei operațiuni eficiente de menținere a păcii din stânga Nistrului, care se desfășoară de 30 de ani sub egida Federației Ruse, sunt extrem de periculoase și distructive”.
O reacție dură la decizia APCE a avut partidul pro-rus PSRM. Liderul formațiunii politice, Vlad Batrîncea, a spus că APCE nu a consultat opinia Republicii Moldova și că această „Opinie fără efecte juridice” are menirea de a „atrage Republica Moldova într-un joc geopolitic.”
La 4 martie 2022, așa-zisul Departament de Externe de la Tiraspol a cerut Republicii Moldova „rezolvarea definitivă” a conflictului transnistrean și semnarea unui acord-interstatal dintre Chișinău și Tiraspol.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, susține că „asemenea declarații nu sunt o noutate” și că „nu este un lucru serios”.
