Poetul Grigore Vieru, născut în „cel mai tânăr an când se iubeau părinții lui”, ar fi împlinit astăzi 87 de ani

14 februarie 2022, 07:29 Cultură 260
Grigore Vieru.  Sursa: zdg.md

Pe 14 februarie 1935 s-a născut Grigore Vieru, unul dintre cei mai îndrăgiți poeți basarabeni, iubitor de neam, de limbă, de patrie și de mamă.

Grigore Vieru s-a născut în data de 14 februarie 1935, în satul Pererîta, în familia lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic. Debutul editorial îl face în 1957, pe când era student, cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma. În 1968 are loc o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice „Numele tău”, cu o prefață de Ion Druță. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție poetică. În chiar anul apariției devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu. Asemenea dedicații apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.

În 1969 tipărește „Duminica cuvintelor” (la editura Lumina), cu ilustrații de Igor Vieru, carte foarte îndrăgită de copii, care devine „obligatorie” în orice grădiniță din Basarabia. În 1970 apare Abecedarul, tot la editura Lumina – poeziile fiind scrise de Vieru, proza de Spiridon Vangheli, iar ilustrații aparținându-i pictorului Igor Vieru. În același an apare volumul selectiv de versuri pentru copii Trei iezi, care la câteva zile de la apariție este retras din librării în urma unui denunț pe motiv că în poemul „Curcubeul” s-a găsit „ascuns” Tricolorul Românesc. În 1980 apare abecedarul pentru preșcolari Albinuța, ilustrat de pictorul Lică Sainciuc.

În 1988, i se acordă cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen. La sfârșitul anilor '80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia. Vieru a fost unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova și se află printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. A participat activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină, potrivit litera.md.

În 1989, Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române, în 1991 devine membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii, iar în 1992, Academia Română îl propune pentru Premiul Nobel pentru Pace.

În 1996, Grigore Vieru este decorat cu Ordinul Republicii. În 1997, Editura Litera din Chişinău lansează volumul antologic „Acum şi în veac”, iar trei ani mai târziu Vieru este decorat cu Medalia guvernamentală a României „Eminescu” – 150 de ani de la naştere.

Pe 16 ianuarie 2009, Vieru a suferit un grav accident de circulație și a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. Grigore Vieru s-a aflat într-o stare critică cu politraumatism, traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic închis, contuzia cordului și a plămânilor și contuzia organelor abdominale, având șanse minime de supraviețuire. Accidentul rutier a avut loc în noaptea de 15 spre 16 ianuarie, ora 01:30 pe traseul R-3 Chișinău–Hîncești–Cimișlia–Basarabeasca.

La volanul autoturismului se afla Gheorghe Munteanu, artist emerit al Republicii Moldova și director adjunct al Ansamblului de dansuri populare „Joc” din Chișinău, aflat într-o stare mai ușoară.

A încetat din viață pe data de 18 ianuarie a aceluiași an, la exact două zile după accident în Spitalul de Urgență din Chișinău, în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.

Grigore Vieru a fost înmormântat pe 20 ianuarie 2009, la Chișinău, în cimitirul central din strada Armeană. La înmormântare au asistat câteva zeci de mii de oameni, diviziile lui Grigore Vieru, cum le-a denumit profesorul Dan Dungaciu într-un articol. Chișinăul nu mai cunoscuse funeralii de asemenea proporții de la înmormântarea soților Doina și Ion Aldea Teodorovici. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarată zi de doliu în Republica Moldova, la ora 10:00 întreaga republică ținând un moment de reculegere.

Post-mortem, Grigore Vieru a fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României”, iar câteva şcoli din R. Moldova, un bulevard din Chişinău şi o stradă din Iaşi poartă numele lui Grigore Vieru.

Anul 2015 a fost consacrat memoriei marelui poet Grigore Vieru.

Operă:

  • 1957 - Alarma (versuri pentru copii)
  • 1958 - Muzicuțe (versuri pentru copii)
  • 1961 - Făt-Frumos curcubeul și Bună ziua, fulgilor! la editura „Cartea Moldovenească”
  • 1963 - Mulțumim pentru pace (versuri) și Făgurași' (versuri, povestiri și cântece).
  • 1964 - Revista „Nistru” publică poemul Legământ, dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu.
  • 1965 - Versuri pentru cititorii de toate vârstele, prefațat de Ion Druță pentru care i se acordă Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii și tineret (1967).
  • 1967 - Poezii de seama voastră (editura „Lumina”)
  • 1968 - Bărbații Moldovei, cu o dedicație pentru „naționalistul” Nicolae Testimițeanu (revista „Nistru”). Întregul tiraj este oprit, dedicația scoasă.
  • 1969 - Duminica cuvintelor la editura „Lumina” cu ilustrații de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preșcolari, care a devenit prezentă în orice grădiniță de copii.
  • 1970 - Abecedarul (editura „Lumina”) — în colaborare cu Spiridon Vangheli și pictorul Igor Vieru)
  • 1972 - Trei iezi
  • 1974 - Aproape (versuri lirice, cu ilustrații color de Isai Cârmu)
  • 1975 - Mama (editura „Lumina” — carte pentru cei mici, ilustrată de Igor Vieru)
  • 1976 - Un verde ne vede! (editura „Lumina” — volum pentru care poetului i se decernează Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978).
  • 1989 - Metafore albastre - Сини метафори - (editura „Narodna cultura”, Sofia — în colecția Globus poetic, traducere în limba bulgară de Ognean Stamboliev.
  • 2010 - Mi-e dor de piatră - Жал ми е за камъка - еd. Avangardprint, Bulgaria - traducere în bulgară și prefață de Ognean Stamboliev - 100 poezii
Alina
publicat de:
Nu da pasărea din mână pe știrile false de pe gard! Urmărește-ne și pe Twitter pentru articole exclusive, știri și informații de ultimă oră.
 

Discuțiile Replica Media