„Încărcată de profund simbolism, ziua de astăzi ne amintește de una dintre cele mai întunecate file ale istoriei europene, care rămâne o rană adâncă pentru întreaga umanitate.
La distanța a 78 de ani de la Holocaust, comunitatea internațională - și noi, aici, în Republica Moldova - păstrăm vie memoria victimelor acelui cataclism fără seamăn în istoria umanității. Toată compasiunea noastră se îndreaptă cu pioșenie către victimele nevinovate, către supraviețuitorii acestei oribile crime împotriva umanității precum și către urmașii și rudele acestora.
La începutul acestei luni am consemnat cu tristețe plecarea în neființă a domnului Iosif Belous, fost președinte al Asociației foștilor deținuți ai Nazismului. Responsabilitatea noastră morală, a tuturor, este de educare a societății în spiritul valorilor umane, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a toleranței și nediscriminării și a combaterii antisemitismului şi a oricăror alte forme de xenofobie.
Cultivarea memoriei Holocaustului precum și a memoriei tuturor victimelor regimurilor totalitare este o datorie a societăților democratice.
Pe parcursul ultimilor 8 ani, țara noastră a avansat substanțial pe dimensiunea educației, cercetării şi a comemorării Holocaustului. Angajamentul nostru s-a manifestat prin adoptarea documentelor de politici clare, luând forma planurilor secvențiale de acțiuni privind promovarea memoriei Holocaustului și a culturii toleranței în vederea combaterii rasismului, antisemitismului, xenofobiei și a altor forme de intoleranță.
Am atins rezultate concrete pe dimensiunea educației, cercetării istorice și a consolidării cadrului legal intern și participăm în calitate de stat observator la Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului, țara noastră fiind printre primele state care au adoptat definiția de lucru privind antisemitismul, iar la
Forumul Internațional de la Malmo - alături de toate celelalte state participante - ne-am asumat angajamente concrete în acest sens.
Astăzi, aducând un omagiu victimelor Holocaustului, vreau să subliniez că Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va continua să promoveze prin instrumentele aflate la îndemâna diplomației consolidarea cadrului de acțiune la nivel național și internațional în vederea prevenirii și sancționării antisemitismului și altor forme de discriminare pe orice criteriu.
În contextul Zilei de Comemorare a Holocaustului, MAEIE se alătură campaniei anuale #WeRemember care se desfășoară în Săptămâna Internațională de Comemorare a Holocaustului, promovând astfel importanța și conștientizarea educației despre tot ceea ce a însemnat Holocaustul” – a conchis ministrul Nicu Popescu.
În 2005, Rezoluţia privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a desemnat data de 27 ianuarie ca Zi internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului. La 27 ianuarie 1945, forţele aliate au eliberat lagărul de concentrare şi de exterminare Auschwitz-Birkenau.
Rezoluţia îndeamnă toate naţiunile membre ale ONU să cinstească memoria victimelor Holocaustului şi să încurajeze dezvoltarea de programe educaţionale privind istoria Holocaustului, pentru a preveni viitoare acte de genocid. Aceasta solicită conservarea activă a siturilor Holocaustului care au servit drept lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori, potrivit https://ec.europa.eu.
Cu prilejul Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului sunt organizate în fiecare an o serie de manifestări şi de activităţi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York şi la birourile ONU din întreaga lume.
La 20 ianuarie 2022, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat, prin consens, o rezoluţie propusă de Israel prin care cheamă toate statele să lupte împotriva negării Holocaustului şi contra antisemitismului, mai ales pe reţelele sociale, informează AFP.
Textul „angajează cu putere toate statele membre să respingă fără rezerve orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric” şi „felicită” ţările care prezervă „siturile care le-au servit drept lagăre ale morţii, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată, locuri de execuţie şi închisori naziştilor în timpul Holocaustului”.
Totodată, rezoluţia îndeamnă statele membre să „elaboreze programe educative care vor întipări în spiritul generaţiilor viitoare învăţămintele Holocaustului spre a ajuta la prevenirea actelor de genocid”, şi le cere statelor, ca şi giganţilor reţelelor sociale „să ia măsuri active pentru a lupta contra antisemitismului şi negaţionismului sau a deformării Holocaustului”.
