„Corupţia a făcut din lumea noastră un loc mai periculos. Pe măsură ce guvernele n-au reuşit să facă progrese împotriva acestui fenomen, el alimentează creşterea violenţei şi a conflictelor şi pune în pericol oamenii de pretutindeni…”, a declarat Delia Ferreira Rubio, preşedinta Transparency International, despre situația la capitolul corupție și securitate globală în anul 2022.
IPC 2022 atestă că, în pofida eforturilor depuse, amploarea problemei este enormă: media globală – un scor de 43 puncte a indicelui rămâne neschimbată pentru al 11-lea an consecutiv, iar mai mult de 2/3 din ţările din clasament au probleme serioase la acest capitol, cu scoruri a indicelui sub 50 de puncte.
Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC 2022 de 39 de puncte, fiind pe locul 91 din 180 ţări incluse în clasament (pentru comparaţie, scorul IPC 2021 a fost de 36 puncte, Moldova fiind pe locul 107 din 180 ţări).
Sursa/ Transparency International Moldova
În anul 2022, ţara a primit statutul de ţară candidat în UE, ceea ce impune o responsabilitate sporită în realizarea angajamentelor, în special a celor ce ţin de reforma justiţiei şi anticorupţie. A demarat procesul de implementare a Strategiei privind asigurarea independenţei şi integrităţii sectorului justiţiei. Noul Cod electoral, adoptat la sfârşitul anului precedent, conţine prevederi care ar eficientiza mecanismele de asigurare a integrităţii electorale. Şi-a reluat activitatea Consiliul de integritate de pe lângă Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), potrivit Transparency International Moldova.
Cu toate acestea, reforma justiţiei este mult prea lentă, rezultatele nefiind palpabile. Mai mult decât atât, autorităţile nu reuşesc să asigure, în suficientă măsură, un proces incluziv şi transparent de monitorizare. Se menţin carenţe serioase la capitolul comunicării autorităţilor publice cu societatea civilă. Anul 2022 a fost unul cu provizorat în funcţiile de conducere a Procuraturii Generale şi a ANI, în astfel de condiţii devine dificilă exercitarea unui control eficient al instituţiilor. Refuzul de a reveni la procedurile de concurs pentru suplinirea funcţiilor de director şi adjuncţii directorului CNA şi vice-preşedintele ANI afectează credibilitatea autorităţilor anticorupţie, constituind un regres în implementarea standardelor internaţionale. Este regretabilă lipsa unei dinamici în dosarele de rezonanţă, mai cu seamă în dosarul „miliardului furat”. Republica Moldova rămâne restanţieră în implementarea mai multor recomandări ale Grupului de state contra corupţiei (GRECO).
În acest context, Transparency International propune „elaborarea, cu respectarea standardelor și bunelor practici, a unui nou document de politici publice în domeniul anticorupție; punerea în aplicare, efectivă și eficientă, a instrumentelor controlului parlamentar asupra activității anticorupție; desfășurarea, în strictă concordanță cu prevederile legale, a concursului pentru suplinirea funcției de președinte al ANI; consolidarea capacităților SIS în verificarea titularilor și candidaților la funcții publice și în evaluarea CNA din perspectiva riscurilor de corupție; impulsionarea dosarelor de rezonanță, mai cu seamă a dosarului „miliardului furat” și implementarea recomandărilor GRECO în cea de-a IV-a rundă de evaluare.
Clasamentul IPC 2022 cuprinde 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe (cercetări/studii ale unor organizaţii notorii, inclusiv 8 cercetări – pentru Republica Moldova). IPC reflectă nivelul corupţiei din sectorul public perceput de către experţi şi oamenii de afaceri şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.
