Ultima zi a Germaniei cu Angela Merkel. Astăzi germanii aleg noua componență a celui de-al 20-lea Bundestag

26 septembrie 2021, 10:44 UE 106
De la stânga la dreapta, cei trei candidați la funcția de cancelar al Germaniei în alegerile din 26 septembrie. Annalena Baerbock (Partidul Verzilor), Olaf Scholz (SPD) și Armin Laschet (CDU-CSU).  Sursa: Profimedia Images

Germania alege duminică noua componență a celui de-al 20-lea Bundestag, Parlamentul federal al țării. Peste 60 de milioane de alegători sunt așteptați la urne pentru a vota viitorul cancelar al Germaniei, care o va succede pe Angela Merkel. Principalii candidați care se luptă pentru poziția de viitor șef al guvernului federal de al Berlin sunt Olaf Scholz (social-democrați), Annalena Baerbock (Verzi) și Armin Laschet (creștin-democrați). Miza acestor alegeri nu vizează doar Germania, ci și Europa, pentru că în joc este direcția în care o va lua Uniunea Europeană cu un nou lider al celei mai puternice economii a blocului comunitar.

În ultimele săptămâni, majoritatea sondajelor de opinie au acordat social-democraților (SPD) un avans electoral în fața creștin-democraților (CDU-CSU), partidul din care face parte și Angela Merkel. La distanță considerabilă, pe locul trei, s-a clasat Partidul Verzilor. Indiferent de partidul care se va clasa pe primul loc în preferințele electoratului german, niciuna din formațiunile politice prezente în cursă nu va obține majoritatea calificată. Prin urmare, viitorul guvern al Germaniei va fi format tot dintr-o coaliție, care va fi negociată după alegeri, relatează Digi24.

Totodată, alegerile germane punctează și câteva premiere. Este primul scrutin de la înființarea în 1949 a Republicii Federale Germania când un cancelar în funcție nu mai candidează. Acest lucru coincide cu o altă premieră, care constă în faptul că, pentru prima oară în 72 de ani, niciun partid nu depășește 30% în sondajele de opinie înainte de vot, după cum notează Financial Times.

Totodată, schimbările climatice au devenit una din principalele teme de campanie, mai ales din cauza inundațiilor care au lovit vestul țării în urmă cu două luni, scriu jurnaliștii de la Deutsche Welle.

Pentru ce votează germanii pe 26 septembrie 2021?

60,4 milioane de alegători germani eligibili, cu vârsta peste 18 ani, dintre care aproximativ 2,8 milioane de alegători care votează pentru prima dată, aleg duminică componența noului parlament federal, Bundestag. Deși votul în persoană are loc în ziua de 26 septembrie, votul prin corespondență a început deja, după cum notează BBC News.

Bundestagul este format din 598 de deputați, jumătate (299) aleși prin vot majoritar uninominal în circumscripții și jumătate (299) prin vot proporțional de listă la nivelul fiecărui land. Pe ansamblu, reprezentarea este proporțională, fiind dată de totalul procentelor obținute de partide la nivel național în urma votului pe listă.

Pentru a intra în parlamentul federal, un partid politic sau o alianță politică trebuie să întrunească minim 5% din voturi la nivel național sau minim trei mandate la votul uninominal. Conform arhivelor organizației internaționale Uniunea Interparlamentară, aceasta din urmă condiție a fost întrunită o singură dată, în 1994, de Partidul Socialismului Democratic (PDS), fostul partid comunist din Germania de est, care în 2007 a devenit partidul de extremă Linke. Atunci, formațiunea nu a depășit 5% din voturi, însă a reușit să obțină patru mandate prin vot direct uninominal și a reușit să intre ca formațiune politică în Bundestag.

Numărul de 598 de mandate este unul minim, la care se pot adăuga mandate suplimentare dacă structura votului național nu este reprezentată de acest prag minim. De altfel, actualul Bundestag, care a fost ales în 2017, numără 709 deputați, cu 111 mandate suplimentare, fiind astfel cel mai numeros legislativ din lume ales prin vot democratic.

Nu vom cunoaște numele viitorului cancelar al Germaniei după încheierea votului

Chiar dacă în seara de duminică se va cunoaște ce partid a câștigat alegerile, componența următorului guvern federal al Germaniei va fi cunoscută numai după ce câștigătorul va fi capabil să formeze o majoritate absolută în viitorul parlament alături de unul sau mai multe partide politice. Cu alte cuvinte, numele următorului cancelar nu va fi cunoscut cu precizie în seara alegerilor, după închiderea urnelor de vot, deși rezultatul va putea sugera cineva îi va fi succesul actualului cancelar Angela Merkel.

De obicei, partidul de coaliție cu cele mai multe locuri este și cel care dă cancelarul. Însă constituirea coaliției de guvernare va necesita timp, deoarece partidele politice trebuie să cadă de acord asupra unor puncte comune în ceea ce privește planul de guvernare și numirile noii componențe guvernamentale.

După încheierea unui acord de coaliție, membrii parlamentului nou ales vor vota pentru aprobarea noului cancelar.

Este așteptat ca negocierile pentru formarea coaliției să se deruleze pe tot parcursul perioadei care a mai rămas până la sfârșitul anului. Un exemplu care întărește această ipoteză este formarea ultimului guvern Merkel. După alegerile din 24 septembrie 2017, negocierile pentru formarea acestuia au continuat până în luna martie 2018, timp de aproximativ șase luni. De asemenea, în 2013, a fost nevoie de aproape trei luni pentru a forma un guvern.

Principalii competitori electorali

Alegerile desfășurate în era Merkel, care se încheie după acest scrutin, nu a oferit momente surprinzătoare, însă competiția din ultimele luni s-a accentuat foarte mult între cei trei candidați care se luptă pentru fotoliul de cancelar.

Conform ultimelor sondaje de opinie de dinainte de vot, pe primul loc în preferințele electoratului german se clasează social-democrații (SPD), urmați de creștin-democrații (CDU/CSU) lui Merkel, iar pe locul al treilea, partidul Verzilor, potrivit The Guardian.

Alianța CDU-CSU

Uniunea Creștin Democrată (CDU), partidul politic al Angelei Merkel, a dominat politica germană în ultimele decenii, alături de aliații din Bavaria, Uniunea Socială Creștină (CSU). Liderul CDU, Armin Laschet, în vârstă de 60 de ani, considerat inițial de o parte din societatea germană drept succesorul natural al cancelarului Merkel, s-a străduit să cucerească alegătorii germanii, mai ales după ce a fost surprins râzând în timpul unei vizite într-un oraș afectat de inundații în luna iulie. Chiar dacă liderul formațiunii CSU, Markus Söder, este mult mai popular, s-a considerat ca viitorul succesor al cancelarului Angela Merkel să fie tot un membru al CDU. Numai că Armin Laschet a ajuns acum să conducă un partid care are în sondaje un scor electoral la jumătate față de cel pe care îl avea în urmă cu aproape 10 ani. De asemenea, o parte importantă din partid îl consideră deja învins.

Partidul Social Democrat

Partidul Social Democrat (SPD) face parte din actuala coaliție de guvernare pe care o conduce Angela Merkel. Tradițional, este partidul de opoziție de centru-stânga, care își are rădăcinile în republica de la Weimar. Este singurul partid în afară de CDU care a oferit un cancelar al Republicii Federale a Germaniei în ultimii 72 de ani.

Olaf Scholz, în vârstă de 62 de ani, actualul ministru de Finanțe și candidatul partidului pentru funcția de cancelar, a reușit să ducă SPD în fața CDU pentru prima dată în 15 ani. Printre principalele puncte de pe agenda planului guvernamental se numără creșterea salariului minim la 12 euro pe oră, aborgarea scutirilor de taxe pentru cei bogați, extinderea programului de locuințe sociale și accelerarea economiei naționale către neutralitate din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. În acest moment este cotat cu cele mai mari șanse de a deveni cancelar al Germaniei.

Partidul Verzilor

Partidul Verzilor din Germania este o forță politică mai puternică decât partidele similare din alte țări. Datorită sistemului electoral reprezentativ al Germaniei, aceștia formează de obicei un bloc politic substanțial în Bundestag, iar între 1998 și 2005 au făcut parte din coaliția guvernamentală împreună cu SPD-ul, pe care a condus-o Gerhard Schröder.

Anul acesta, propunerea partidului Verzilor pentru funcția de cancelar este Annalena Baerbock, în vârstă de 40 de ani. Dacă rezultatul alegerilor va fi asemănător cu sondajele de opinie, Annalena Baerbock ar putea dubla scorul partidului său față de alegerile din 2017. Campania electorală a Verzilor a fost centrată pe planuri ambițioase privind schimbările climatice, dar și pe investiții publice, precum și o mai bună integrare europeană, dar și o poziție mult mai dură în relația cu China și cu Rusia. Cu toate acestea, candidata Partidului Verzilor nu a fost lipsită de controverse, fiind vizată chiar și de un scandal de plagiat.

Metoda prin care se decide câștigătorul

Când germanii merg la vot, primesc două buletine. Primul este pentru votul privind circumscripția electorală din care fac parte și din care trebuie să aleagă un candidat pentru Bundestag. Există în total 299 circumscripții electorale, adică aproximativ un deputat pentru fiecare 250.000 de persoane.

Candidatului care câștigă cele mai multe voturi din fiecare circumscripție obține un loc în Parlamentul federal, pentru că beneficiază de sistemul “câștigătorul ia tot”.

Al doilea buletin de vot are legătură cu sistemul de reprezentare proporțională. Restul de 299 de locuri în Bundestag sunt alocate în funcție de procentul de vot al fiecărui partid și sunt atribuite candidaților aflați pe listele întocmite de fiecare formațiune politică.

Experții consideră că al doilea vot este decisiv, pentru că determină procentul total de locuri pe care fiecare partid politic le va obține în Bundestag și șansele sale de a forma sau a face parte din viitorul guvern. Conform sistemului electoral mixt al Germaniei, componența parlamentului trebuie să reflecte rezultatul acestui al doilea vot.

Principalele scenarii politice după 26 septembrie și culorile în care acestea vor fi îmbrăcate

Până la închiderea urnelor, singura certitudine este că niciun partid care nu va câștiga mai mult de 50% din voturi directe, ceea ce înseamnă că partidele de pe primele poziții vor trebui să construiască o coaliție de guvernare. Reuters a realizat o analiză a scenariilor disponibile pentru alcătuirea viitorului guvern federal al Germaniei. Printre acestea se numără „coaliția semafor”, „coaliția Jamaica” sau „coaliția Kenya”.

Marea Coaliție

După ce trei dintre cele patru mandate ale Angelei Merkel au fost constituite sub forma acestei componențe guvernamentale, denumită „mare coaliție”, atât CDU și SPD nu ar dori încă un mandat în aceeași barcă. SPD, în special, caută o alternativă de guvernare. Cu toate acestea, cele două formațiuni au dovedit că pot lucra împreună, iar în eventualitatea în care nu se va găsi o altă soluție decât continuitatea acestei formule, acestea ar putea construi un program politic care să pună mai mult accentul pe problemele ecologice.

Coaliția Jamaica

Unii dintre experți consideră că formula „Jmaica” este unul dintre cele mai probabile scenarii. Aceasta include o coaliție între CDU-CSU, Partidul Verzilor și Partidul Liberal Democrat (FDP). Însă este dificil de realizat o astfel de uniune, având în vedere prioritățile opuse ale Verzilor și Liberal Democraților, în special în ceea ce privește politica fiscală și raportarea față de Uniunea Europeană. Această alianță aproape a preluat puterea sub Merkel după alegerile din 2017, dar s-a prăbușit după ce FDP a ieșit de la discuții.

Coaliția Conservatorilor și Verzilor

În ultimele săptămâni, această coaliție dintre CDU-CSU și Partidul Verzilor a fost văzută ca fiind cea mai probabilă coaliție. Laschet a precizat că este deschis să abordeze o agendă mai ecologică decât partidul său a făcut-o anterior. De asemenea, liderul creștin-democraților a mai spus că există spațiu pentru compromisuri politice în ceea ce privește politica fiscală. În prezent, această coaliție funcționează în landul Hesse.

Coaliția Kenya

O eventuală coaliție formată din SPD, CDU-CSU și Partidul Verzilor, principalele partide de pe scena politică din Germania ar reuși să stângă o majoritate parlamentară considerabilă. În cazul în care ar s-ar ajunge la această varintă, ar putea fi intensificate eforturile de combatere a schimbărilor climatice, însă s-ar vedea foarte clar diferențele în ceea ce privește investițiile, dar și politica socială și financiară.

Coaliția Semafor

Această coaliție ar fi formată din socialiștii de la SPD, liberalii de la FDP și Partidul Verzilor. Însă o astfel de alianță ar fi greu de realizat, mai ales din cauza diferențelor dintre politicile celor trei partide privind politica de impozitare și regulile bugetare.

Angela Merkel nu dispare încă din peisaj

După 16 ani în fruntea guvernului federal de la Berlin, Angela Merkel nu caută realegerea în alegerile germane din 26 septembrie. Asta nu înseamnă însă că actualul cancelar german a devenit un „lame duck”, adică un politician ieșit din scenă și a cărui relevanță politică nu mai există, pentru că succesorul său a fost deja ales și va preluat funcția curând. Angela Merkel rămâne unul dintre liderii politici importanți ai Europei, iar aceasta ar putea influența rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța, dar și setul de politici climatice ale UE.

Până la formarea viitoarei coaliții guvernamentale, cancelara Angela Merkel rămâne șeful interimar al guvernului de la Berlin. Dacă negocierile politice pentru viitorul guvern se prelungesc până după data de 17 decembrie 2021, Angela Merkel îl va depăși pe fostul ei mentor, Helmut Kohl, în calitate de cel mai longeviv cancelar postbelic.

Citește articolul integral AICI.

Alina
publicat de:
„Adevăratele modele de stil: înjurătura, telegrama şi epitaful.” (Emil Cioran). Noi tot suntem stilați, într-o manieră pur civilizată, asfel ne poți citi și pe Telegram, unde instant publicăm articole exclusive, știri și informatii de ultimă oră.
 

Discuțiile Replica Media