Liderii celor 30 de state membre NATO se reunesc la Madrid într-un summit istoric. Cele cinci subiecte prioritare

28 iunie 2022, 11:28 Externe 91
NATO.  Sursa: Replica Media

Summitul NATO de la Madrid de săptămâna aceasta vine într-un moment critic din istoria de 73 de ani a alianței. Invazia Ucrainei de către Rusia a fost descrisă ca fiind cel mai mare șoc strategic pentru Occident de la atacurile din 11 septembrie 2001. În cadrul reuniunii, liderii celor 30 de state membre NATO vor decide asupra unui pachet consolidat de asistență pentru Ucraina pentru a putea face față agresiunii militare a Rusiei, precum și pachete de sprijin pentru partenerii Georgia, Bosnia și Herțegovina și Republica Moldova, a anunțat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a pregătit ca de obicei reuniunea la vârf a NATO, care de această dată se va desfăşura la Madrid, scrie Deutsche Welle. De fapt trebuia să fie reuniunea sa la vârf de adio, dar din pricina atacului rus din Ucraina el s-a văzut nevoit să mai rămână o vreme în funcţie.

Cei 30 de aliaţi îşi doresc un diplomat-şef reputat în fruntea NATO pe timp de criză. Stoltenberg, în vârstă de 63 de ani, care ocupă din 2014 funcţia de secretar general, a schiţat doctrina alianţei: „La Madrid se vor lua decizii clare privind viitorul NATO. Vom adopta noul nostru concept strategic, ne vom întări capacitatea de apărare şi vom decide un pachet amplu de ajutorare a Ucrainei”, a declarat el pentru săptămânalul german „Der Spiegel”.

Stoltenberg şi alţi diplomaţi NATO încearcă în acelaşi timp să nu dea amploare disputei dintre Turcia, stat membru al NATO, şi ţările candidate Suedia şi Finlanda.

„Ar fi fost frumos dacă am putea invita în alianţă deja la Madrid Suedia şi Finlanda, care cer o rapidă admitere din pricina ameninţării ruseşti. Dar dacă asta nu se va întâmpla, nu va fi nicio nenorocire”, susţine delegaţia SUA la NATO.

Preşedintele Turciei va fi convins în acest sens mai degrabă mai devreme decât mai târziu. La urma urmei, celelalte 29 de state membre vor admiterea celor două state scandinave, ca semn al unităţii NATO. Trebuie „luată în serios” obiecţia lui Erdogan, aceea că Suedia şi Finlanda favorizează terorişti kurzi. Dar nimic mai mult. Se lucrează febril la o soluţie, a asigurat Stoltenberg.

Prioritatea reuniunii la vârf va fi mai degrabă flancul estic. De la debutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, până şi ultimului membru al NATO i-a devenit clar ceea ce se tot afirma în ultimii ani în cadrul rundelor de planificare ale alianţei. Anume că ameninţarea rusă cu armament convenţional este mai mare decât se credea. De aceea, în noua strategie a NATO Rusia nu mai este calificată drept partner ci adversar.

O cât mai rapidă întărire a flancului estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, este necesară, au declarat cu două săptămâni în urmă miniştrii Apărării din ţările NATO. În cadrul reuniunii la vârf de la Madrid, Stoltenberg speră că se vor aproba noi formaţiuni de luptă din state vestice ale NATO, care să fie transferate în state de la flancul estic, în caz de necesitate. Concepţia aflată acum în discuţie nu prevede staţionarea pe o durată mai îndelungată de timp a unor mari formaţiuni de luptă, compuse din mai multe mii de militari.

În ajunul summitului de la Madrid, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că alianța nord-atlantică va crește masiv numărul forțelor sale aflate în stare de alertă ridicată, de la 40.000 de militari, până la peste 300.000, întărindu-și apărarea la granițele de est și ridicând forța de răspuns rapid.

„Vom transforma forța de răspuns a NATO și vom crește numărul forțelor noastre de înaltă pregătire la mult peste 300.000”, a spus Stoltenberg, potrivit BBC și Hotnews.

NATO se confruntă cu numeroase provocări - de la război hibrid, la destabilizarea Balcanilor, până la atacuri cibernetice, militarizarea spațiului și stabilirea unui mod de abordare în privința puterii militare în creștere a Chinei. Pentru prima dată, acest summit NATO va aborda „provocările pe care Beijingul le reprezintă asupra securității, intereselor și valorilor noastre”, spunea Stoltenberg.

Liderii care participă la summitul de la Madrid sunt așteptați să dezvăluie o abordare „transformatoare” a strategiei lor de securitate și apărare nemaivăzută după încheierea Războiul Rece, potrivit secretarului general Jens Stoltenberg.

Summitul se va concentra, așadar, pe consolidarea sprijinului militar al NATO în Europa de Est, pe reafirmarea sprijinului pentru Ucraina și pe influența globală în creștere a Chinei.

Cele cinci subiecte prioritare ale summit-ului NATO:

1. Evitarea escaladării războiului din Ucraina

Cea mai puternică alianță militară din lume, care cuprinde 30 de state membre, trei dintre ele cu arme nucleare - SUA, Marea Britanie și Franța -, nu vrea să intre în război cu Rusia. Președintele Putin a reamintit în mod repetat Occidentului că are un arsenal nuclear masiv și chiar și o ciocnire transfrontalieră la nivel scăzut ar putea escalada rapid.

Astfel, cea mai mare provocare din ultimele patru luni a fost și rămâne cum să fie ajutată Ucraina să se apere împotriva acestei invazii neprovocate fără ca țările NATO să fie atrase în luptă.

Primele rezerve occidentale de a nu supăra Moscova prin trimiterea de arme grele la Kiev au fost eliminate pe măsură ce au apărut detalii îngrozitoare despre presupusele crime de război și atrocități ale forțelor ruse.

Summitul de la Madrid va trebui să stabilească amploarea ajutorului militar pe care îl pot oferi țările NATO și pentru cât timp.

Deocamdată, Moscova câștigă în Donbas, deși cu costuri masive de vieți și pagube materiale. Se așteaptă ca Rusia să încerce să se agațe de aceste câștiguri teritoriale, poate anexându-le în același mod în care a făcut-o cu Crimeea în 2014, potrivit BBC.

2. Menținerea unității asupra Ucrainei

Dacă Rusia ar fi atacat doar Donbasul și nu ar fi invadat întreaga Ucraină, atunci este posibil să nu fi văzut o astfel de unitate extraordinară în răspunsul Occidentului. Șase runde de sancțiuni ale UE afectează grav economia Rusiei, iar Germania a anulat deocamdată proiectul gazoductului Nord Stream 2 ,care ar fi adus gaz rusesc în nordul Germaniei.

Dar există divizări în alianța occidentală cu privire la cât de mult statele occidentale trebuie să pedepsească Rusia. Acestea vor ieși, probabil, la suprafață la Madrid. Germania a fost acuzată că a tergiversat livrările de arme promise, în timp ce Ungaria, condusă de un prim-ministru cu legături strânse cu președintele Putin, a refuzat să nu mai cumpere petrol rusesc. La celălalt capăt, țările care se simt cel mai amenințate de Moscova, și anume Polonia și statele baltice, fac eforturi pentru cea mai dură linie posibilă și cer mai multe întăriri NATO la granițele lor.

3. Securizarea țărilor baltice

Această regiune are potențialul de a fi un punct de dispută major între NATO și Rusia. Luna aceasta, Rusia a amenințat cu „contramăsuri practice” după ce Lituania a blocat unele mărfuri sancționate de UE în drum spre enclava baltică a Rusiei Kaliningrad.

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a criticat dur NATO. „Cei dintre voi care aţi fost la Tallinn şi cunoaşteţi oraşul nostru vechi şi secolele de istorie care se află aici şi secolele de cultură care se află aici – toate acestea ar fi şterse de pe hartă, inclusiv poporul nostru, naţiunea noastră”, a spus Kallas.

Estonia, Letonia și Lituania au fost toate cândva parte a Uniunii Sovietice. Astăzi, sunt națiuni independente și toate în NATO. Există patru grupuri de luptă multinaționale staționate în aceste trei țări, împreună cu Polonia, ca parte a ceea ce se numește "prezența în avans sporită". Cu toate acestea, strategii NATO știu prea bine că aceste grupuri de luptă ar fi doar o cale de atac împotriva unei viitoare invazii ruse. Sunt prea mici pentru a preveni o mobilizare a unei armate ruse reconstituite. Liderii baltici vor acum cel puțin o diviziune a forțelor NATO staționată în fiecare țară ca un factor de descurajare. Acesta va fi probabil un subiect aprins dezbătut la Madrid.

4. Permiterea aderării la NATO a Finlandei și Suediei

Finlanda și Suedia, ambele serios tulburate de invazia Rusiei în Ucraina, au decis că vor să renunțe la neutralitatea lor și să se alăture NATO. Alianța le întâmpină cu brațele deschise, dar nu este chiar atât de simplu. Turcia, membră a NATO din 1952, a blocat aderarea lor pe motiv că ambele țări nordice adăpostesc separatiști kurzi pe care Turcia îi consideră teroriști.

Dar pentru că Finlanda și Suedia sunt atât de importante pentru NATO, vor fi făcute eforturi pentru a găsi o cale de a evita obiecțiile Turciei. Odată ce se vor alătura alianței, Marea Baltică va deveni efectiv un „lac NATO”, mărginit de opt state membre, cu, în cele din urmă, un sistem de apărare aeriană și un sistem integrat de rachete, scrie BBC.

Privind mai departe, NATO va trebui să decidă dacă intenționează vreodată să admită noi membri precum Georgia și Republica Moldova, cu toate riscurile asociate de a provoca și mai mult Kremlinul.

5. Creșterea urgentă a cheltuielilor pentru apărare

În prezent, membrii NATO sunt obligați să cheltuiască 2% din PIB-ul lor anual pentru apărare, dar nu toți o fac. Cifrele recente ale Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) arată că, în timp ce SUA au cheltuit 3,5% pentru apărare, iar Marea Britanie a cheltuit 2,2%, Germania a cheltuit doar 1,3%, în timp ce Italia, Canada, Spania și Țările de Jos erau toate cu mult sub 2% ţintă. Rusia a cheltuit 4,1% din PIB pentru apărare.

Când Donald Trump era președinte al SUA, a amenințat că va scoate America din alianță dacă alte state membre nu își cresc cheltuielile pentru apărare.

Săptămâna aceasta, șeful NATO a anunțat că nouă din cele 30 de state membre au atins sau au depășit ținta de 2%, în timp ce 19 țări au planuri clare să o atingă până în 2024. Cifra de 2% „ar trebui să fie un etaj, nu un tavan”, a spus Jens Stoltenberg.

Potrivit Deutsche Welle, statele NATO relativ noi de la flancul estic insistă să fie staţionate permanent pe teritoriul lor şi mai multe efective ale US Army. Dar diplomaţi ai NATO atrag atenţia că sprijinul de care se bucură în prezent alianţa din partea administraţiei Biden ar putea înceta curând. În cazul în care alegerile prezidenţiale din 2024 vor fi câştigate iarăşi de Partidul Republican, posibil prin reîntoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă, resuscitata solidaritate transatlantică ar aparţine trecutului.

De aceea, în culisele summit-ului NATO, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, care nu mai consideră între timp NATO „în moarte clinică”, va recomanda întărirea pilonului european al alianţei, care ar trebui să devină mai „suveran”.


Diana
publicat de:
Nu da pasărea din mână pe știrile false de pe gard! Urmărește-ne și pe Twitter pentru articole exclusive, știri și informații de ultimă oră.
 

Discuțiile Replica Media