„Declarația președintelui finlandez S. Niinistö și a prim-ministrului finlandez S. Marin, care au vorbit astăzi în favoarea aderării Finlandei la NATO, reprezintă o schimbare radicală în politica externă a țării. Timp de decenii, politica de nealiniere militară a servit drept bază pentru stabilitatea în regiunea nord-europeană, a oferit un nivel sigur de securitate pentru statul finlandez și a fost o bază solidă pentru construirea unei cooperări și parteneriate reciproc avantajoase între țările noastre, în care rolul factorului militar a fost redus la zero. Nici asigurările Rusiei că nu au existat intenții ostile față de Finlanda, nici istoria lungă a cooperării de bună vecinătate și reciproc avantajoase dintre țările noastre nu au convins Helsinki de avantajele menținerii unei politici de neutralitate militară”, se arată în comunicatul MID, emis cu puțin timp în urmă.
Reprezentanții serviciului diplomatic al Rusiei susțin că țările membre NATO au convins „cu fermitate” partea finlandeză că nu există alternativă la apartenența la alianță, scopul căreia este „să continue extinderea către granițele Rusiei, să creeze un alt flanc pentru o amenințare militară la adresa țării noastre”.
De asemenea, MID notează că istoria va arăta „de ce ar trebui Finlanda să-și transforme teritoriul într-o frontieră de confruntare militară cu Federația Rusă, pierzând în același timp independența în luarea propriilor decizii”.
Partea rusă a recunoscut dreptul autorităților și poporului finlandez de a alege modalitățile de a-și asigura securitatea națională, însă a atenționat că Helsinki trebuie să fie conștient de responsabilitatea și consecințele unei astfel de mișcări.
„Aderarea Finlandei la NATO va cauza prejudicii serioase relațiilor bilaterale ruso-finlandeze, menținând stabilitatea și securitatea în regiunea nord-europeană. Rusia va fi nevoită să întreprindă măsuri de răspuns, atât de natură militaro-tehnică, cât și de altă natură, pentru a opri amenințările la adresa securității sale naționale care apar în acest sens.
„Aderarea la NATO va reprezenta, de asemenea, o încălcare directă a obligațiilor legale internaționale ale Finlandei, în primul rând Tratatul de pace de la Paris din 1947, care prevede obligația părților de a nu intra în alianțe sau de a participa la coaliții îndreptate împotriva uneia dintre ele, precum și Tratatul din 1992 dintre Rusia și Finlanda pe baza relațiilor, care a stabilit că părțile se vor abține de la amenințarea sau utilizarea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a celeilalte părți, nu vor folosi sau permite utilizarea teritoriului lor pentru agresiune armată împotriva celeilalte părți. Cu toate acestea, având în vedere atitudinea actuală indiferentă a Occidentului colectiv față de dreptul internațional, un astfel de comportament a devenit norma”, se mai arată în comunicatul MID.
Amintim că joi, 12 mai 2020, președintele finlandez Sauli Niinisto și premierul Sanna Marin au cerut joi, printr-o declarație comună, ca Finlanda să adere la NATO.
Decizia finală urmează să fie luată în urma unei ședințe a Parlamentului, care va remite oficial NATO cererea de aderare. Printre membrii NATO există consens pentru primirea rapidă a Finlandei și Suediei în alianță, cu atât mai mult cu cât ambele țări au cheltuieli militare semnificative și un grad ridicat de interoperabilitate cu armatele aliate.
Finlanda, care are 1.300 de kilometri de graniță și un trecut dificil cu Rusia, a crescut gradual cooperarea cu NATO, după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014. Însă până acum s-a abținut în a adera la alianța nord-atlantică, pentru a menține relații prietenoase cu vecinul său de la est.
Problema posibilei intrări a Finlandei în NATO va fi pusă în discuție la următorul summit al alianței din capitala Spaniei din iunie 2022.
