Volumul a fost editat cu contribuția Ministerului Culturii în anul 2021, la Editura „Epigraf”, fiind aprobat de Consiliul Științific al Universității de Stat din Moldova. Monografia reprezintă rezultatele activității științifice ale autoarei.
La lansare vor fi prezenți: acad. Mihai Cimpoi, prof.univ., dr.hab. Elena Prus, prorector pentru proiecte la ULIM, prof. univ., dr.hab. Iraida Condrea, USM, Victoria Rocaciuc, artist plastic, dr. conf., cerc. șt. la Institutul Patrimoniului Cultural. Moderatoare Maria Pilchin, scriitoare.
„Monografia Hermeneutica mitului antic în poezia din Republica Moldova (1990-2010), autor: conf. univ. dr. Victoria Fonari, este structurată judicios în cinci capitole (Hermeneutica mitului antic: perspective de investigare, Metoda mitică – un instrument al criticii literare: M. Cimpoi, E. Simion, Spiritul Renașterii Naționale sub semnul orfismului, Implicațiile mitului antic în contextul social, Fenomenul transcendenței în valorificarea mitului antic în literatura artistică). (...) Demersul autoarei acestei cărţi este unul de calitate, meritoriu şi riguros articulat, deosebit de incitante fiind problematizările temelor abordate, printr-un susţinut dialog ideatic şi o construcţie conceptuală ferm articulată”, precizează prof. univ. dr. Iulian BOLDEA, director SDLS, UMFST „G.E. Palade” din Târgu Mureş, cercetător ştiinţific, Academia Română.
În monografie este studiată, din optica hermeneuticii mitului, creația scriitorilor Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Andrei Țurcanu, Aureliu Busuioc, Valeriu Matei, Vasile Romanciuc, Victor Teleucă, Steliana Grama, Tudor Palladi.
„Hermeneutica mitului constituie modalități de interpretare a mitologismelor din textele artistice, după instrumentarul propus de știința hermeneutică, care conține următoarele etape: identificarea, investigarea, înțelegerea, cercetarea vectorială a textului de la imagine la mit, de la transformarea mitului și consecințele acestuia în dialogul cultural/social/temporal”, subliniază cercetătoarea Victoria Fonari.
Studiul este interdisciplinar și valorifică minuțios contribuțiile teoretice la tema dată din mai multe domenii: semiotică (Umberto Eco), antropologie (Claude Lévi-Strausse), psihologie (S. Freud, C.J. Jung), filosofie (W. Dilthey, G. Hegel), istoria religiilor (Mircea Eliade), cultura și civilizația elenă (Walter F. Otto, Alexei Losev), istoria literară (Mihai Cimpoi, Eugen Simion).
În afară de contribuția teoretică desfășurată în primele capitole ale volumului (în care se explică raportul dintre mit și literatură și sunt date răspunsuri la întrebarea „Cum se transformă mitul antic în literatura română”), critica literară Victoria Fonari elucidează pentru prima dată textele literare ale literaturii autohtone din perspectivă hermeneutică. Astfel autoarea este de părerea că unele condiții istorice explică ce mituri antice au atras scriitorii din Republica Moldova pentru a-și transmite mesajul. În partea a doua, de critică literară aplicată pe text, sunt puse în lumină cele patru imnuri ale scriitoarei Leonida Lari, mitul lui Sisif la Victor Teleucă, imaginea Troiei în creația lui Valeriu Matei, dialogul transcendental al lui Tudor Palladi cu Steliana Grama, imaginea centaurului în opera lui Andrei Țurcanu etc.
Victoria Fonari este doctoră conferențiară la Departamentul Lingvistica Română și Știință Literară din cadrul Facultății de Litere, Universitatea de Stat din Moldova; membră a Asociației Române de Studii Semiotice. Este autoarea a peste 100 lucrări științifice, apărute în Italia, Polonia, Republica Moldova, România, Rusia, Slovacia, Ucraina, precum și al monografiilor:
- „Literatură comparată” (suport de curs). Chișinău: CEP USM, 2018.
- „Proiecții ale mitului în creația lui Victor Teleucă, Leo Butnaru și Arcadie Suceveanu”. Chișinău: Foxtrot, 2013.
- „Hermeneutica literară”. Chișinău: CEP USM, 2007.
- „Factorii intelectual și sentimental în opera lui Aureliu Busuioc”. Chișinău: USM, 2003.
