Într-o conferință de presă la IPN, sociologul Vasile Cantarji, de la SBS Research, a declarat că aproape 40% din respondenți consideră că ceea ce se întâmplă acum în Ucraina este o invazie nejustificată în care nimeni nu a provocat Federația Rusă. Alți 22,5% din intervievați consideră că Rusia apără „republicile populare din Donbas de atacurile Ucrainei”, iar 12% cred că este vorba despre o operațiune de eliberare a Ucrainei de nazism. Totodată, 1% au răspuns că Rusia își apără țara/interesele. Circa 25% au menționat altceva sau nu au răspuns. Potrivit lui, aceste tendințe cu împărțirea pe tabere s-au conturat încă de la izbucnirea războiului și s-a menținut pe parcurs.
Oamenii au fost întrebați cine cred că poartă cea mai mare vină pentru provocarea războiului din Ucraina. Puțin peste 25% au răspuns că Vladimir Putin personal, 17,7% cred că de vină sunt Statele Unite ale Americii, iar 17% consideră că Rusia. Alți aproape 12% au menționat că conducerea Ucrainei poartă cea mai mare vină, 9% au spus că NATO, iar 3,3% cred vinovate și Rusia, și Ucraina etc.
„42% din cetățenii Republicii Moldova consideră că Crimeea este parte a Ucrainei, 34,5% – a Rusiei, iar restul cetățenilor nu au o poziție formată în acest sens. Dacă este ilegală sau legală includerea regiunilor țării vecine, Lugansk și Donețk, în componența Rusiei, fiecare al doilea susține că este o acțiune ilegală. 23,5% sunt de părere că acest lucru este legal, iar 26,7% nu au putut aprecia”, a declarat Vasile Cantarji.
Președintele WatchDog.MD, Valeriu Pașa, a spus că participanții la sondaj au fost întrebați dacă consideră că Moldova ar trebui să accepte să susțină Rusia în războiul din Ucraina în schimbul gazului ieftin. Absoluta majoritate – 72,4% – este împotrivă și a răspuns nu, în timp ce 14% sunt pro, iar peste 13% nu au răspuns. Totodată, 47,7% din respondenți nu cred că Federația Rusă reprezintă o amenințare la adresa securității în Moldova, iar 42,% cred că este o amenințare.
Sondajul a fost efectuat la telefon în perioada 17-26 ianuarie, pe un eșantion de 1 001 persoane. Cercetarea a fost realizată cu suportul financiar al Uniunii Europene.
