Președinta Sandu a avut convorbiri telefonice cu mai mulți lideri UE. Subiectul principal al discuțiilor - situația energetică și criza gazelor din Republica Moldova

31 octombrie 2021, 10:17 Politică 912
Maia Sandu, discuție telefonică cu Charles Michel.  Sursa: Charles Michel/ Twitter

Președinta Maia Sandu, a avut pe parcursul zilei de ieri convorbiri telefonice cu președinții Consiliului European și Comisiei Europene. Discuțiile au avut loc în cadrul summit-ului G20 și au avut ca subiect pricipal aprovizionarea cu gaze în Republica Moldova.

Președinta Maia Sandu a comunicat că a avut convorbiri telefonice atât cu președintele Consiliului European, cât și cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ea a precizat că i-a mulțumit lui Charles Michel pentru „pentru sprijinul și asistența neprețuite oferite de partenerii noștri europeni în timpul acestei crize a gazului”.

„Diversificarea aprovizionării cu energie este esențială pentru ca Moldova să devină mai rezistentă în anii următori“, a scris ea, pe Twitter.


Totodată, președinta Sandu a indicat că a discutat cu Ursula von der Leyen depsre evoluțiile crizei gazului în Republica Moldova, subliniind că așteaptă să consolideze cooperarea energetică cu UE.


Tot ieri, șefa statului a avut o convorbire telefonică cu președintele Poloniei Andrzej Duda. Discuțiile s-au referit de asemenea la criza gazelor.



Gigantul rus „Gazprom” şi Republica Moldova au anunţat vineri, 29 octombrie, prelungirea cu cinci ani a unui acord de livrare a gazului rusesc către Chișinău. Părțile au ajuns la un acord principial privind formula de preț, auditarea datoriei formate în cadrul companiei „Moldovagaz” și necesitatea unor negocieri ulterioare pentru a stabili un calendar de achitare.

Noul acord a fost semnat după trei zile intense de negocieri cu partea rusă, acestea fiind purtate de Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, la care a participat și președintele Consiliului de Administrație al „Moldovagaz”, Vadim Ceban.

„Negocierile au inclus multe runde de discuții, în diferite formate, atât cu „Gazprom” la Sankt-Petersburg, cât și cu administrația prezidențială a Federației Ruse la Moscova. În paralel au existat multiple discuții telefonice la diferit nivel. Ultima rundă de negocieri a durat trei zile, în perioada 27-29 octombrie la Sankt Petersburg și s-a încheiat cu semnarea de către mine și Alexei Miller a unui protocol care stabilește detalii referitor la agenda comună pe problema gazelor și semnare de către „Moldovagaz” și „Gazprom” a contractului de livrarea a gazelor pentru țara noastră începând cu 1 noiembrie”, povestește Spînu.

Andrei Spînu susține că noul contract cu „Gazprom” nu prevede nicio condiționalitate politică și nu pomenește regiunea transnistreană în niciun fel, iar datoria formată la „Moldovagaz”, va fi achitată după efectuarea unui audit.

„Pentru a opri orice speculație - protocolul semnat nu prevede nicio condiționalitate politică și nu pomenește regiunea transnistreană în nici un fel. În ceea ce privește datoria formată la „Moldovagaz”, am convenit să efectuăm un audit independent al acestei datorii în 2022. În baza acestui audit urmează să se stabilească suma și să avem noi negocieri pe identificarea modului și calendarului de achitare a acestei datorii de către „Moldovagaz””, a sublinat Spînu.

Spînu a precizat că în legătură cu prețul ee vorba de o relație comercială între „Moldovagaz” și „Gazprom””, iar „doar dacă vor decide aceste companii va fi făcută publică această formulă”.

„În ceea ce ține de preț, s-a acceptat formula de preț propusă de delegația noastră, care e bazată pe un anumit raport între prețurile la gaz și petrol pe piață. Dat fiind că e vorba de o relație comercială între Moldova-Gaz și Gazprom, doar dacă vor decide aceste companii va fi făcută publică această formulă, dar ce pot spune la acest moment este că, în baza prețurilor actuale pe piață, pentru luna noiembrie prețul va fi aproximativ în jurul cifrei de 450 de dolari per mia de metri cubi, iar ulterior prețul ar urma să scadă în funcție de cotația prețului la gaze pe burse. În condițiile actuale vom avea un preț de 2 ori mai mic decât cel de piață și un preț mai mic decât am plătit în octombrie”, a punctat Andrei Spînu.

Criza gazelor naturale în Republica Moldova

În octombrie, Republica Moldova a primit gaz în baza unei prelungiri de o lună a contractului cu „Gazprom”, în volum insuficient. Din aceste considerente, diferența de volum a fost achiziționată în această perioadă de pe piața spot, prin intermediul companiei „Energocom”, la prețuri de piață.

Începând cu 22 octombrie, și timp de 30 de zile, în Republica Moldova a fost instituită stare de urgență în contextul situației excepționale de pe piața gazelor naturale.

După instituirea stării de urgență în sectorul energetic, sâmbătă, 23 octombrie, Ucraina a anunțat că este gata să acorde asistență Republicii Moldovei privind aprovizionarea cu gaze în legătură cu situația dificilă din țară, din cauza eșecului negocierilor cu Gazprom - companie controlată de statul rus. Declarația a fost făcută de secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Alexei Danilov, transmite biz.nv.ua.

Ulterior, Republica Moldova a început procurarea gazelor naturale din surse alternative, iar ce-a patra rundă de licitații lansate de Energocom pentru achiziționarea a 1,5 milioane de metri cubi de gaze naturale, drept furnizor și partener în asigurarea securizării energetice a țării se numără și compania ucraineană „Naftogaz”.

Pentru a susține Republica Moldova în această situație, Comisia Europeană a anunțat că va acorda un sprijin financiar nerambursabil de 60 de milioane de euro Republicii Moldova, pentru a ajuta țara în problema aprovizionării cu gaze.


După primele negocieri eșuate cu „Gazprom”, Serghei Kupriyanov, un oficial din cadrul companiei de gaz, a declarat că, dacă întreaga datorie a țării noastre pentru gazul furnizat, în sumă de 433 de milioane de dolari, nu va fi achitată integral și, în consecință, nu va fi semnat un nou contract de la 1 decembrie a acestui an, atunci „Gazprom” va opri livrările de gaze către Republica Moldova, transmite TASS.

Ulterior, viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii, Andrei Spînu, a venit cu primele declarații după vizita de la Moscova privind semnarea unui nou contract cu „Gazprom” de furnizare a gazelor naturale pentru Republica Moldova. Astfel, Spînu a confirmat că prețul cerut de conducerea rusă este mai mare decât ofertele de pe piețele internaționale de gaz și include condiții financiare și nefinanciare, inclusiv achitarea în termeni restrânși a pretinsei datorii de circa 700 de milioane de dolari.

Autoritățile de la Chișinău au anunțat că nu recunosc datoria istorică invocată de Federația Rusă, în sumă de circa 700 de milioane de dolari, la gazele naturale din anii precedenți. Prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că se va negocia cu reprezentanții Gazprom asupra inițierii unui audit în vederea clarificării existenței datoriei anunțate de partea rusă.


Publicația britanică Financial Times a publicat miercuri, 27 octombrie, un articol dedicat crizei gazelor din Republica Moldova în care dezvăluie că Rusia prin Gazprom a cerut Republicii Moldova să renunțe la Acordul de Liber Schimb și Aprofundat cu UE și implementarea pachetului energetic 3 în schimbul unui contract avantajos de durată de livrare a gazelor.

Cei de la Financial Time citează 2 surse independente care au participat la negocierile de săptămâna trecută. Potrivit acestora, Rusia își dorește o slăbire a influenței europene în Republica Moldova, în schimb fiind gata la concesii mai mari privind livrarea gazelor. Asta după ce „în iulie președinta Maia Sandu și partidul pro-vest susținut de ea au câștigat detașat alegerile parlamentare”, notează publicația.

Kremlinul însă a negat informația. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, susține că „sunt negocieri exclusiv comerciale”, potrivit RIA Novosti.

De menționat că, contractul Chişinăului cu „Gazprom” a expirat la sfârşitul lunii septembrie. Guvernul a cerut o prelungire, dar a fost respinsă noua ofertă de preţ de 790 USD per 1.000 metri cubi de gaz.


Diana
publicat de:
Diana Severin
Nu da pasărea din mână pe știrile false de pe gard! Urmărește-ne și pe Twitter pentru articole exclusive, știri și informații de ultimă oră.
 

Discuțiile Replica Media