DOC/ Filarmonica Națională, la un an de la incendiu, în ruină și pecetluită de incertitudine: „Toată lumea a avut de suferit de pe urma pandemiei, dar situația noastră este cu mult mai gravă, noi, artiștii, acum suntem și fără casă”

24 septembrie 2021, 09:00 Cultură 437
Incendiu - Filarmonica Națională.  Sursa: IGSU

Acum un an, Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” a trecut printr-o mare tragedie. Oamenii de artă, dar și cetățenii simpli urmăreau cu sufletul la gură cum într-o clipă se poate transforma în cenușă o parte din istorie. O clădire veche de peste 100 de ani, ce a găzduit mii de evenimente și a crescut sute de artiști ai țării a ajuns o ruină. Din fericire, atunci nicio persoană nu și-a pierdut viața, dar clădirea a fost distrusă aproape în totalitate, fiind „înghițită” pe rând de foc, începând cu anexele, acoperișul, sălile de concert, biblioteca „Orchestrei Simfonice” și instrumentele muzicale.

De atunci, cauza incendiului rămâne una vagă. Inițial au fost enunțate trei ipoteze, iar ulterior, concluzia de bază este că incendiul s-a produs din cauza încălcării normelor de securitate a muncii și anti-incendiare în timpul secționării unor țevi de oțel dintr-un grup sanitar al Filarmonicii. Subiectul reabilitării, demolării și reconstrucției clădirii a rămas „în aer”, fiind cuprinsă de incertitudine și marcată de pandemia COVID-19.


Tragedia

Pompierii au fost alertați cu privire la izbucnirea unui incendiu într-o anexă a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, la 24 septembrie, ora 12:00. Flăcările s-au răspândit atât de rapid prin construcția veche, ce datează din 1912, încât peste doar două ore tavanul sălii principale se prăbușește sub privirea îngrozită a angajaților Filarmonicii Naționale și a zecilor de trecători care s-au adunat în preajmă. Abia în dimineața zilei de 25 septembrie, la 10:05, incendiul este stins de pompieri.

„Când am aflat ce se întâmplă, am mers direct într-acolo, iar când am ajuns era abia la început acest incendiu, și sincer să fiu, dat fiind faptul că erau pompierii acolo, aveam oarecum încredere în ei, dar lucrurile au evoluat foarte prost. Am stat toată ziua, până seara târziu, era clar că nimic nu se mai poate face, când s-a prăbușit tavanul era clar că totul ardea cu flăcări mari. Noi eram într-atât de convinși că incendiul o să fie stins, deoarece erau șase mașini de pompieri la fața locului, încât, mi-aduc aminte, am dat indicații la inspectorul Orchestrei să scrie pe grupul orchestrei de pe rețelele sociale și i-am rugat pe toți să mergem acasă, lucru pe care l-am făcut, să ne schimbăm în haine de lucru, pentru că după asta urmează să strângem apa de pe scena Filarmonicii. Eu am fost acasă, m-am schimbat în haine de lucru pentru ca să vin să strâng apa. Am revenit la Filarmonică ca să urmăresc ce facem mai departe, dar am urmărit neputincios tot ce s-a întâmplat”, își amintește cu tristețe directorul artistic și prim-dirijorul „Orchestrei Simfonice”, Mihail Agafița.


Foto: IGSU

Alți angajați ai „Filarmonicii Naționale” au aflat despre vestea tulburătoare de la știri, care a căzut ca o piatră în moalele capului.

„În ziua aceea orchestra noastră era liberă, dar domnul dirijor Petre Neamțu era la birou. Eram acasă, imediat m-a telefonat, nu-mi amintesc cine și mi-a spus să mă uit pe internet. Când am aflat noutatea, pur și simplu îmi fugise pământul de sub picioare. După ce am văzut ce se face, am plâns trei zile-n șir. Atunci nu am avut posibilitatea să ies, să merg la Filarmonică. Abia a doua zi m-am dus, după ce se terminase toată urgia asta. Am privit live tot ce se transmitea de la fața locului, stăteam încremenită în fața calculatorului și nu-mi venea să cred”, povestește solista în Orchestra de Muzică Populară „Folclor”, Silvia Goncear.

Solistul Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, Sergiu Mușat, rememorează ziua de 24 septembrie 2020 și spune că nu se afla în țară, ci în România, la un concert la care participa.

„Această veste am văzut-o la știri. A fost ca și cum o părticică din mine a rămas în acea Filarmonică. Împreună cu colegii din România, văzând toate lucrurile astea, am și încercat să susținem instituția, Orchestra Simfonică, am făcut niște strângeri de fonduri, am oferit Filarmonicii niște accesorii pentru instrumentele din orchestră: corzi pentru viori, ancii pentru instrumentele confecționate din lemn, accesorii pentru buna funcționare a unei orchestre”, spune Sergiu Mușat.

Directoarea instituției, Svetlana Bivol a precizat că „ totul s-a dat peste cap, într-o secundă, când s-a declanșat acest incendiu. A fost o situație când, pur și simplu, nu mai puteai schimba nimic.Până în prezent a lăsat o amprentă foarte mare această zi”, a subliniat Svetlana Bivol.

Foto: IGSU

Flăcările nestăvilite, clădirea veche de peste un secol, posibila lipsă a unei strategii de stingere a incendiului, a făcut ca aceasta să rămână doar o ruină pe strada Mitropolit Varlaam din Chișinău.

„Trebuie să recunoaștem că o parte din clădire, care a fost cea mai afectată este una veche, respectiv, tavanul era din lut și paie. Multe din construcție erau vechi. Noi am făcut renovări, s-a refăcut acoperișul, pereții, dar nu s-a putut face o renovare capitală, pentru că necesita milioane de euro pe care nimeni nu ni i-a dat și administrația Filarmonicii Naționale a renovat ce a putut. Clădirea în sine era foarte veche, acolo era foarte mult lemn vechi, uscat, care se aprinde de la o scânteie. Mai mult, construcția acestei clădiri presupunea existența unui ax de ventilație. Acesta funcționează ca un hogeac, adică trage, iar în momentul în care s-a aprins spre strada Pușkin, acest ax de ventilație a avut puterea de a trage acest fum cu tot cu pară, și s-a aprins acoperișul pe partea cealaltă a Filarmonicii. Atunci pot să vă spun că lucrurile s-au complicat foarte mult. Clar că pompierii au dat cu apă, dar de ce au dat doar cu apă și nu au dat cu spumă nu pot să spun, deși nu știu de ce a fost procedura așa, probabil ei știu mai bine”, a punctat Mihail Agafița.

Pe de altă parte, Silvia Goncear crede că de o astfel de întorsătură a incendiului nu era nimeni pregătit, iar focul a fost pur și simplu incontrolabil.

„Lumea trebuie să înțeleagă că asta a fost o stihie, vorbeam cu pompierii, au fost discuții precum că pompierii nu știau ce să facă. Sigur că nu știau, pentru că ieșea fum în într-un capăt de Filarmonică, dar în capătul celălalt era para focului, trebuie să faci aprecierea pe loc și să încerci să reacționezi. Au reacționat foarte bine pompierii, a doua zi ne-au însoțit de fiecare dată, pentru că acolo era dezastru, cădea podul, ploua înăuntru. Ei ne însoțeau până sus, la etajul trei. Nu ne-au dat voie o dată singuri să ne ridicăm, ne-au dat căști, ne ridicam, căram, ne coboram”, își amintește Silvia Goncear.

Consecințele incendiului: „Mirosul de fum mai persistă și astăzi”

Focul a mistuit biblioteca „Orchestrei Simfonice”, pianul în valoare de peste 150.000 de dolari, alte instrumente muzicale și mobilierul.

„Cea mai mare pierdere dramatică a Filarmonicii Naționale este pierderea bibliotecii „Orchestrei Simfonice”, o pierdere irecuperabilă, deoarece această bibliotecă includea piese de rezistență - lucrări orchestrale, camerale, simfonice scrise încă în anii ’30-’40. Această bibliotecă cuprindea volume și materiale muzicale, care au fost colectate timp de 90 de ani, unele sunt irecuperabile, altele Biblioteca Națională a Republicii Moldova a fost foarte drăguță și s-a oferit să le digitalizeze. Ei au salvat o parte din partituri, le-au uscat, ei s-au oferit să ne ajute. Asta a fost cea mai mare pierdere. Au ars două piane în scena mare, la fel o mare pierdere, dar pianele erau într-o uzură foarte avansată, deși pierderea e mare, sperăm să avem și alte piane, unul pe care l-am primit deja ca donație. Plus la toate, au ars toate scaunele și pupitrele orchestrei. Pe urmă am avut și donatori, altele chestii le-am procurat noi. Hainele Orchestrei de Muzică Populară „ Folclor”, „Orchestrei Simfonice”, a Capelei Corale Academice „Doina” s-au păstrat, dar până astăzi se menține acel miros de fum, amprenta aceasta există. Le-am dat și la curățătorie, am avut și o sponsorizare pentru acest lucru, deoarece oamenii au sărit atunci toți, cu mare suflet, cu atitudine și fiecare a întins o mână de ajutor”, mărturisește directoarea instituției Svetlana Bivol.

Artista Poporului, Silvia Goncear susține că „piesele simfonice clasice se mai pot recupera, dar melodiile populare sunt în unic exemplar și dacă se distrugea biblioteca Orchestrei de Muzică Populară „ Folclor”, pur și simplu ne ardea toată istoria”.

„Deși e o mare tragedie, ne-am bucurat că biblioteca noastră a rămas neatinsă. Studioul nostru aflându-se pe fronton, la etajul trei al Filarmonicii Naționale, acolo nu au ajuns flăcările. Când am scos totul, era de un miros de fum de care nu am putut scăpa foarte mult timp. În fiecare zi veneam în biroul unde suntem acum, la Palatul Republicii, și ștergeam cu anumite soluții mirositoare ca să scoatem mirosul de fum din tot ce aveam”, a povestit Goncear.

Incendiul devastator, care a distrus peste 3.500 de metri pătrați, a lăsat în urma sa un haos, a doua zi ploua, iar ce se mai putea salva din ruine era umed și necesita curățare.

„Pentru că ploua torențial, am încărcat toate notele, toată averea noastră am pus-o și ne-am cărat-o, zic averea pentru că e de neprețuit ce are biblioteca noastră, și costumele și instrumentele noastre ce erau acolo”, mai menționează aceasta.

Cauzele producerii incendiului de la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”

A doua zi de la incendiu, 25 septembrie, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI (IGSU) a anunțat trei ipoteze despre cauzele izbucnirii incendiului de la Filarmonica Naționale „Serghei Lunchevici”: defecțiune a echipamentului electric, scurtcircuit în rețeaua electrică și nerespectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la efectuarea lucrărilor de secționare și tăiere a metalului.

Ipoteza cu privire la izbucnirea incendiului de la un scurtcircuit este susținută și de directoarea Filarmonicii Naționale, care a subliniat că „a fost o situație banală, un scurtcircuit din care a reieșit această mare, mare tragedie, o dramă pentru toată cultura națională. Categoric nimeni nu a fost vinovat. Normal că este un proces judiciar pornit, o să încercăm să vedem care este situația, dar oameni care au fost nemijlocit implicați în această situație nefastă nu există”, spune Bivol.

Foto: IGSU

Prim-dirijorul „Orchestrei Simfonice”, Serghei Agafița ne-a spus că, din zvonuri, cunoaște de celelalte două ipoteze, și anume cea de nerespectare a regulilor de apărare împotriva incendiilor la efectuarea lucrărilor de secționare și tăiere a metalului și cea a scurtcircuitului în rețeaua electrică.

„Se presupune că lucrătorii noștri, la ordinul nu știu cui, a tăiat niște metal folosind flexul. Ipoteza pe vremea aceea era că a sărit scântei și ceva uscat a luat foc sau instrumentul avea o atât de mare putere, solicita multă energie și s-ar fi produs un scurtcircuit, toate cele spuse însă sunt din auzite”, a ținut să menționeze Artistul Poporului, Serghei Agafița.

Silvia Goncear susține că „a fost un accident, cu oricine s-ar putea întâmpla, oricine putea să uite ceva în priză.”

Replica Media a aflat că, potrivit expertizei finale, responsabilii din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) au stabilit totuși care ar fi cauza principală a izbucnirii incendiului.

„Cauza probabilă a generării incendiului este nerespectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la executarea lucrărilor de tăiere a metalului”, a declarat șefa Direcției relații cu publicul la IGSU, Liliana Pușcașu.

Trei angajați ai instituției, deferiți justiției pentru încălcarea regulilor de protecție contra incendiilor. Prejudiciu cauzat – 8,8 milioane de lei

Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Centru a finalizat, la 5 aprilie 2021, urmărirea penală și a expediat în judecată dosarul de învinuire a trei angajați ai Filarmonicii Naționale pentru „încălcarea regulilor de protecție contra incendiilor”.

Procuratura Generală (PG) notează că potrivit rechizitoriului, la 24 septembrie 2020, fiind obligat să ia toate măsurile necesare pentru protecţia securităţii, inclusiv prevenirea riscurilor profesionale, inginerul-șef, care prin cumul era și inginer pentru protecția muncii, a dat indicații tehnicianului superior și subalternului acestuia să execute lucrări de curățenie în încăperea blocului sanitar nr.1, precum și tăierea țevilor din oțel.

„Fără a supraveghea lucrările cu polizorul concomitent cu efectuarea altor lucrări de reparație, construcție și montaj, a fost admis contactul particulelor din oţel incandescente cu materialele arzătoare din nemijlocita apropiere a locului efectuării tăierii, producându-se incendiul, care s-a extins și a cuprins toată clădirea. Prin urmare, întreg edificiul - obiect arhitectural cu statut de protecție, estimat la 5,3 milioane de lei, a fost distrus. La fel, în urma incendiului au fost afectate și spațiile aflate în aceeași clădire, închiriate de un agent economic, acesta fiind prejudiciat cu 3,5 milioane de lei”, se arată în comunicatul emis de PG.

„Incendiul a început în încăperea blocului sanitar nr.1, în colţul îndepărtat din stânga de la intrare şi apoi, prin sistemul de ventilare, s-a răspândit spre încăperile adiacente (holurile blocului administrativ, sala mare, sala mică ş.a.). Cauza nemijlocită a incendiului produs, a fost contactarea particulelor din oţel incandescente, generate la procesul de secţionare a ţevilor din oţel cu utilizarea polizorului unghiular, cu materialele arzătoare din nemijlocita apropiere. Nerespectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor stipulate în documentul normativ (pct. 490 RT DSE 1.01-2005) la efectuarea lucrărilor de tăiere a ţevilor din oţel în încăperea în care erau prezente materiale arzătoare, putea să furnizeze formarea sursei de aprindere a incendiului”, potrivit concluziilor Raportului de expertiză judiciară din 24 noiembrie 2020.

„Inculpații sunt cercetați în libertate. Fiind audiați de procurori, aceștia nu-și recunosc vina. Pentru această infracțiune, norma penală prevede amendă sau închisoare de până la 2 ani”, a mai punctat PG.

Clădirea Filarmonicii Naționale – reconstruită sau demolată și construită de la zero?

În perioada imediat următoare de după incendiu, au urmat trei expertize care au analizat starea clădirii instituției și au formulat câteva recomandări în acest sens.

„Prima expertiză a fost cu privire la examinarea situației clădirii și examinarea stării acelor fragmente deteriorate, care urmau să fie evacuate. După aceasta, au fost alocați bani de la Guvern pentru evacuarea acestor fragmente. Filarmonica Națională s-a ocupat cu predarea metalului uzat, iar în contul Filarmonicii au intrat cca 200.000 lei pentru fier uzat. După aceasta a urmat o altă expertiză, unde experții trebuiau să aibă acces la pereții care au rămas și să vadă care este starea lor și ce trebuie de mai făcut. Aici s-a întins foarte mult și din cauza situației pandemice, toți membrii acestei comisii au fost bolnavi pe rând de COVID-19, și nu se puteau întruni, a fost un pic un cerc vicios și s-a întins destul de mult cu ultima expertiză. Până la urmă am obținut această expertiză unde sunt date unele recomandări, de exemplu, că starea pereților este foarte proastă or sunt date și unele recomandări că ar putea să se păstreze acești doi pereți din stradă, unul de pe strada Mihai Eminescu și altul de pe Mitropolit Varlaam”, a precizat Svetlana Bivol.

Lucrările de demontare a deșeurilor și a materialelor deteriorate au început în luna noiembrie, după ce Guvernul Chicu, la data de 5 noiembrie, a aprobat un proiect de decizie prin care Ministerul Finanțelor urma să aloce din fondul de intervenție al Guvernului suma de 450 mii de lei Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne. Lucrările de demontare au avut loc timp de peste 10 zile.

Foto: IGSU

„Noi suntem de părerea că ar fi bine să o demoleze și să se construiască alta nouă, performantă, modernă, utilată cu tehnică de ultimă oră, dar să vedem cum mai departe se vor derula lucrurile”, a mai adăugat directoarea instituției.

Foto: IGSU

Peste 4.000.000 lei s-au strâns pentru Filarmonica Națională într-un an

După incendiul devastator, atât Ministerul Finanțelor Republicii Moldova, cât și administrația Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” au deschis conturi bancare pentru colectarea fondurilor sub formă de donație pentru reconstrucția clădirii instituției.

Până la 16 mai 2021, datorită campaniei „Renaștem Filarmonica, Renaștem împreună!”, în contul și în casa Filarmonicii s-au adunat 2.451.879 lei, potrivit informațiilor oficiale publicate pe site-ul instituției.

Ministerul Finanțelor a oferit pentru Replica Media date mai recente cu privire la suma donațiilor acumulate atât în anul 2020, cât și în primele 9 luni ale anului 2021.

Astfel, pentru anul 2020, în contul Ministerului de Finanțe s-au adunat 1.693.815.96 lei, iar în perioada 1 ianuarie -15 septembrie s-au acumulat 274.954 lei.

Pandemia COVID-19 și pierderea Filarmonicii Naționale – Viața de după incendiu a angajaților instituției

Starea de urgență în sănătate publică instituită în primăvara anului 2020 de către Comisia Naționale Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) în legătură cu pandemia COVID-19 a restricționat la maxim activitatea în domeniul artistic. Multe luni, artiștii nu au avut permisiunea de a efectua concerte sau festivaluri, iar ulterior au putut organiza concerte fără spectatori ori cu număr limitat de persoane aflate într-o sală.

Mai mult, în urma incendiului de la Filarmonica Națională, artiștii angajați în cadrul instituției au avut de suferit dublu, având în vedere că peste noapte au rămas fără un acoperiș deasupra capului.

Totuși, Palatul Național nu i-a lăsat la ananghie, găzduindu-i contra plată pe angajații Filarmonicii Naționale, condițiile de lucru fiind dificile pentru orchestre din cauza spațiului restrâns.

„A doua zi am găsit locul, am încheiat contract cu Palatul Republicii, unde sunt stabilite o parte din repetiții și concerte (ansamblul Concertino este amplasat la Direcția Cultură). Nu s-a sistat practic nicio activitate. Toate concertele, festivalurile, concursurile care au avut loc, pe toate le-am organizat, dar stresul a fost foarte mare, starea psihologică a fost complicată, dar am depășit acest lucru, deoarece am fost împreună”, își amintește directoarea Filarmonicii Naționale, Svetlana Bivol.

„S-a luat decizia să ne repartizeze la Palatul Republicii, unde avem o sală de repetiții care este construită nu pentru ca să repete orchestra. Acolo se repetă foarte greu, pentru că sunetul se formează ca într-o catedrală și e foarte greu de cântat împreună, dar lucrăm cum putem. Majoritatea concertelor au loc tot acolo. Trebuie să menționez că pentru sala de repetiție plătim chirie, dar și pentru sala de concert, pentru fiecare concert, tot chirie din buzunarul Filarmonicii, de unde nu-i. Toată lumea avut de suferit de pe urma pandemiei și suferă în continuare, dar situația noastră este cu mult mai gravă, având în vedere că noi acum suntem și fără casă. Consider că în această situație, Filarmonica trebuie susținută și mai mult. Filarmonica înseamnă colectivele artistice, artiștii. În primul rând trebuie susținuți oamenii, noi deocamdată reușim să ne ținem moralul, încercăm să supraviețuim în condițiile acestea foarte și foarte grele”, a precizat prim-dirijorul „Orchestrei Simfonice”, Serghei Agafița.

Artista Poporului, Silvia Goncear a reiterat poziția colegului și a recunoscut că „acest an a fost foarte greu, începând cu incendiul devastator și terminând cu pandemia.

„Am avut spectacole fără spectatori, online. Artistul din scenă transmite și imediat primește de la spectator energia pe care o dă. A fost greu pentru mine, ca solistă, e extraordinar de greu să cânți fără public. E adevărat, suntem obișnuiți, mai facem înregistrări, atunci când în fața microfonului ești doar tu și orchestra e în alt studiou, dar e altceva. Când stai în scenă și sala-i goală și trebuie să mai mimezi, suntem artiști, mai jucăm rolul, dar oricum suntem goi. Nu știu cum ne va fi de acum înainte”, conchide cu tristețe solista în Orchestra de Muzică Populară „Folclor”, Silvia Goncear.

Viitorul Filarmonicii Naționale, în impas

Viitorul clădirii „Filarmonicii Naționale” este unul incert, având în vedere că după un an de la tragedie se bate pasul pe loc, iar soluții concrete în depășirea acestui impas nu s-au făcut, deocamdată.

„Nici până în ziua de astăzi nu văd nicio schimbare, cu toate că trec aproape în fiecare zi prin preajmă și văd că nu se întâmplă nimic acolo, iar aceasta este problema cea mai mare și durerea. Sunt conștient că nimic nu se contruiește într-o zi sau două, dar starea asta statică care este ne dă fiori pentru că nu știm ce se va întâmpla în ziua de mâine. Suntem transferați la Palatul Republicii, dar instituția noastră este casa noastră, acolo la Palatul Republicii stăm cu chirie, nu avem posibilitatea de a face toate concertele pe care ni le-am dori sau să activăm în plină măsură cum am putea să o facem în sălile noastre. Presupun că lucrurile se mișcă greu din cauza birocrației, după asta vine lipsa de fonduri, presupun. Cu părere de rău, cultura nu este apreciată la justa ei valoare, asta este problema, de fapt, poate ca ziua de mâine va fi apreciată la justa ei valoare”, ne spune Sergiu Mușat.

Totuși, artiștii își exprimă speranța că Filarmonica Națională va avea o nouă clădire, mult mai modernă și dotată, iar tergiversarea procesului o pun pe umerii COVID-ului, a instabilității politice din 2020-2021 și a birocrației.

„Sunt sigură că se va construi și se va reface Filarmonica noastră, cum îi spuneam eu și îi spun în continuare: „citadela culturii”, pentru că, într-adevăr, în Filarmonică s-au perindat evenimente excepționale culturale, de mare amploare. O capitală, o țară fără filarmonică, în general, o țară fără cultură degeaba mai există. Prima de ce trebuie să aibă grijă o țară este cultura, pentru că de aici ies și următorii politicieni, și următorii profesori, medici”, a subliniat Goncear.

De aceeași părere este și solistul Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, Sergiu Mușat, care a precizat că Guvernul și organele competente ar trebui să se implice, să efectueze o nouă expertiză și să pornească reconstrucția sau construcția unei noi filarmonici.

„Ar trebui reconstruită, pentru că totuși, Filarmonica este o instituție care reprezintă țara noastră. Orice nație este reprezentată de cultură, orice stat, orice țară - asta ar trebui să fie reprezentativ pentru noi, anume instituția și clădirea dată, pentru că are o istorie de atâția ani, și colectivele care fac parte din Filarmonică au câte 80 de ani, ar trebui să prețuim această instituție și bineînțeles ar trebui acordate toate resursele pentru a fi reconstruită și pentru a reîntregi colectivele acestei instituții, altfel nu avem nicio scăpare din punctul meu de vedere. Cred că trebuie să se implice Guvernul, organele competente, să facă o expertiză, să se pornească ceva. Așteptările sunt cele mai mari, iar rezultatele ar trebui să fie cât mai rapide”, susține Mușat.

Ce spune Ministerul Culturii despre construcția unei noi clădiri pentru Filarmonica Națională

După realizarea expertizelor tehnice, administrația „Filarmonicii Naționale” a efectuat mai multe demersuri către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC), dar potrivit directoarei instituției, Svetlana Bivol, au fost fără sorți de izbândă.

„După ultima expertiză am făcut nenumărate demersuri la MECC pentru a ne întruni, a face o comisie, pentru a lansa concursul de proiecte - n-am avut niciun răspuns. O singură dată am fost invitați la o întrunire unde am prezentat toate documentele, am prezentat situația și am solicitat formarea unei comisii pentru a lansa procedura de concurs și s-a stopat totul. Acum avem speranța că se vor schimba lucrurile în bine”, a punctat Bivol.

Într-un răspuns oficial pentru Replica Media, actualul Minister al Culturii a anunțat că ministrul de resort, Sergiu Prodan a avut o primă întâlnire cu administrația Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” pentru discuta despre problema clădirii Filarmonicii, devastată de incendiu acum un an.

„Filarmonica Națională este o prioritate pe agenda ministerului și vom depune toate eforturile ca să găsim cel mai eficient format de lucru, vom lansa un concurs al conceptelor arhitecturale, vom identifica resurse și vom oferi publicului un edificiu literalmente demn de valoarea culturală a Filarmonicii Naționale”, a declarat Sergiu Prodan.

Mai mult, în perioada imediat următoare se vor seta pașii de acțiune pentru lansarea unui concurs al conceptelor de proiecte arhitecturale și vor fi identificate resursele necesare pentru inițierea procesului de reconstrucție a edicificului Filarmonicii.

„Lucrările vor fi absolut transparente și vor fi organizate consultări publice, astfel încât, opinia publică să fie informată în timp real despre desfășurarea acestui proces”, ne-a asigurat Ministerul Culturii.

Alina
publicat de:
Nu da pasărea din mână pe știrile false de pe gard! Urmareste-ne și pe Twitter pentru articole exclusive, știri și informatii de ultimă oră.
 

Discuțiile Replica Media