FOTO/ Primarul Chișinăului și bașcana Găgăuziei, exponenți ai politicii de stânga, felicită cetățenii cu Ziua Limbii Române

31 august 2021, 12:30 Politică 189
Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban și bașcana Găgăuziei, Irina Vlah.  Sursa: Colaj/ Irina Vlah/ Ion Ceban/Facebook

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban și bașcana Găgăuziei, Irina Vlah, ambii exponenți ai politicii de stânga, au felicitat cetățenii cu ocazia sărbătorii „Ziua Limbii Române”.

Edilul capitalei a ales o modalitate mai inedită de felicitare, care a stârnit admirație, dar și confuzie pe rețelele de socializare, având în vedere că primarul Chișinăului a fost ales pe lista Partidului Socialiștilor (un partid de stânga, românofob, susținător al moldovenismului, a „limbii moldovenești” sau a „limbii de stat”). Ion Ceban a scris simplu, cu majuscule, pe pagina sa de Facebook: „Limba română”.


De cealaltă parte, bașcana Găgăuziei, Irina Vlah a lăsat un mesaj mai desfășurat, în care a subliniat că „limba este una dintre cele mai mari invenții ale oamenilor și cu certitudine cea mai folosită. Limba este elementul, care adună oameni diferiți și îi transformă într-un popor unit, și îi ajută să făurească împreună.”

„Azi sărbătorim Ziua Limbii Române - este o sărbătoare importantă pentru toți cetățenii Republicii Moldova.
Cheia prosperității Republicii Moldova este unitatea poporului țării noastre.
Unitatea poporului se bazează pe respectul reciproc între oameni și pe respectarea unui set de valori comune.
Limba română este una dintre cele mai mari valori ale poporului Republicii Moldova.
La mulți ani, Limba Română!
La mulți ani, Republica Moldova!”, a scris Irina Vlah pe pagina sa de Facebook.






La 27 august 1989, a avut loc la Chișinău o Mare Adunare Națională, la care au participat aproximativ 750.000 de oameni, circa o șesime din populația de atunci a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneștii (RSSM), în cadrul căreia s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum și trecerea la grafia latină.

Începând din 1990, ziua de 31 august a fost declarată sărbătoare națională în Republica Moldova. Inițial, sărbătoarea s-a numit „Limba noastră cea română”, iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în „Limba noastră”.

Totuși, sărbătoarea continuă să rămână cunoscută ca Zi a Limbii Române, rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova fiind consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991.

Deși limba română este consfințită prin Declaraţia de independenţă, aceasta a fost instrument de manipulare și dispută în Republica Moldova de-a lungul anilor, mai ales în rândul guvernărilor de la Chișinău deoarece, conform Constituției Republicii Moldova, adoptate în 1994, Parlamentul de atunci condus de agrarieni, stipulează în articolul 13 al Legii Supreme a Statului că „limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească funcţionând pe baza grafiei latine”.

La solicitarea Parlamentului Republicii Moldova din 28 iulie 1994 de a se pronunţa asupra istoriei şi folosirii glotonimului „limba moldovenească”, Academia de Ştiinţe a Moldovei a prezentat opinia, aprobată în unanimitate de Prezidiul său la 9 septembrie 1994, în care se menţionează:

„Convingerea noastră este aceea că Articolul 13 din Constituţie trebuie să fie revăzut în conformitate cu adevărul ştiinţific, urmând a fi formulat în felul următor: «Limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română»”.

Partidul Comuniștilor, ulterior și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova au fost și sunt susținători vehemenți ai „limbii moldovenești” sau a „limbii de stat”.

În 2013, Curtea Constituţională a luat o decizie fără precedent şi stabilește că Declaraţia de Independenţă este mai puternică decât Constituţia în chestiunea limbii de stat. Astfel, sintagma „limba română” a devenit constituţională şi poate fi utilizată în actele oficiale. Totuși, până astăzi, această sintagmă din articolul 13 al Constituției nu a fost modificată nemijlocit în Legea Supremă a Statului.

Recent, la 21 august 2021, Academia de Științe a Moldovei (AȘM) a revenit cu un Apel către noua guvernare de la Chișinău privind „restabilirea adevărului istoric”.

„Academia de Științe a Moldovei susține inițiativa Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova, a Institutului de Filologie Română ,,B.P.Hasdeu” și a Institutului de Istorie de a relua apelul de modificare în Parlament a articolului 13 din Constituție conform adevărului științific. Repunerea în normalitate legislativă a denumirii corecte a limbii noastre ar pune capăt infinitelor discuții inutile care se duc în jurul acestei probleme, tuturor speculațiilor care se fac de câteva decenii, ar spori imaginea republicii noastre în întreaga lume și ar asigura procesul ei de integrare europeană. Prin Hotărârile din 1994 și 1996 ale Prezidiului și Adunării Generale a AȘM, în cadrul conferințelor științifice naționale și internaționale, în interviurile pe care membrii Academiei de Științe a Moldovei și conducerea ei le-au acordat cu diferite ocazii, instituția noastră s-a pronunțat în repetate rânduri pentru restabilirea adevărului științific despre limba română”, se subliniază în Apelul AȘM.



În România, Ziua Limbii Române este sărbătorită la 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013. Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicită proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române. Acesta a fost aprobat de Senat în şedinţa din 6 decembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor la 19 februarie 2013. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 şi publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013, potrivit Agerpres.

Potrivit prezentei legi, Ziua Limbii Române poate fi sărbătorită de către autorităţile publice din România şi de către reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau de alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific. De asemenea, legea prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în cadrul programelor lor manifestările dedicate acestei zile. Legea 53/2013 a fost completată prin legea 290/2013, prin introducerea unui alineat care stipulează că Ministerul Culturii elaborează normele metodologice de punere în aplicare a legii, cu consultarea comisiilor pentru cultură din cele două camere ale Parlamentului.

Alina
publicat de:
„Adevăratele modele de stil: înjurătura, telegrama şi epitaful.” (Emil Cioran). Noi tot suntem stilați, într-o manieră pur civilizată, asfel ne poți citi și pe Telegram, unde instant publicăm articole exclusive, știri și informatii de ultimă oră.
 

Discuțiile Replica Media