„Unele surse au vorbit despre un debit de 250 000 m3/s până la construcția CHN – o cifră absolut fantastică - debite pe care nu le are nici Dunărea. Bancurile de mâl, insulele acoperite cu vegetație și insulele submerse despre care se vorbește în mod special în presă sunt un fenomen anual caracteristic de la sfârșitul verii - începutul toamnei. Acest proces este determinat de nivelul scăzut al precipitațiilor în perioadele aride ale anului în zonele montane și premontane din Ucraina. Odată cu scăderea nivelurilor și debitelor de apă în Nistru și Prut, scade și capacitatea de transport a râului. În acest mod, se formează bancurile de mâl, care ulterior se transformă în insule submerse și insule acoperite cu vegetație. Acestea sunt și mai evidente la confluența Nistrului cu râul Răut (sectorul aval de barajul Dubăsari) – aici inclusiv se revarsă în Nistru aluviunile Răutului.”, se arată într-un comunicat de presă a Ministerului Mediului.
Specialiștii de la minister susțin că subiectul tratativelor cu partea Ucraineană ține în special de impactul CHN în cazul în care se va crește capacitatea lui cu încă trei turbine. Nu există niciun studiu de impact asupra mediului, după cum prevăd procedurile stipulate în Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, cunoscută sub denumirea de Convenția Espoo.
Potrivit sursei, partea moldavă a solicitat efectuarea unui astfel de studiu. la ultima ședință a Comisiei Nistrene. De asemenea, președinții Republicii Moldova și Ucrainei state au agreat, în urma întrunirii de la Kiev din ianuarie 2021, să fie adresată o scrisoare Comisiei Uniunii Europene prin care va solicita asistență în acest sens. Deocamdată, acest proces este la etapa de dialog.
„Partea Ucraineană, utilizează la fel ca și Republica Moldova resursele fluviului, iar un eventual impact al activităților CHN ar afecta mediul și economia ambelor state. Dialogul între Republica Moldova și Ucraina reprezintă o activitate comună de gestionare rațională a apei pe Nistru. Este un proces de durată, complicat și normal de stabilire a unui numitor comun în vederea utilizării resurselor naturale, amplasate pe teritoriul a două și mai multe state. În experiența internațională au existat astfel de tratative care au durat și zeci de ani. Un acord însă, care să reglementeze funcționarea CH Nistrean din perspectiva protecției fluviului Nistru și asigurării cu apă de calitate și în cantitate suficientă pentru utilizatorii de apă din aval din ambele state, este și în interesul Republicii Moldova, și al Ucrainei în aceeași măsură”, se mai arată în comunicat.
Unii deputați din opoziție au atenționat că Centrala hidroelectrică de la Dnestrovsk prezintă un pericol pentru râul Nistru, iar extinderea acesteia ar amenința principala sursă de apă potabilă a moldovenilor.
Un studiu realizat de o echipă de experți independenți din cadrul PNUD Moldova, la inițiativa Ministerului Mediului, a arătat că impactul Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN) asupra râului Nistru se resimte cel mai puternic pe un sector de 150 de kilometri în aval de Naslavcea.
Complexul Hidroenergetic Nistrean a început să fie construit de către Ucraina în 1973 și prima unitate de producere a energiei hidroenergetice a fost lansată în 1983, urmată de cea de-a doua în 2002 și Centrala hidroelectrică prin pompare – în 2013.
O nouă ședință a Comisiei Nistrene va avea loc în luna octombrie, după doi ani de pauză, pentru a discuta despre activitatea Complexului Hidroenergetic de pe Nistru. La ultima şedinţă a Comisiei, care a avut loc în decembrie 2018, la Kiev, Comisia Nistreană nu a adoptat atunci nicio decizie în privința unui acord dintre R. Moldova și Ucraina privind CHN.
