Alain Aspect, John Clauser și Anton Zeilinger au realizat fiecare experimente inovatoare folosind stări cuantice entanglate, în care două particule se comportă ca o singură unitate chiar și atunci când sunt separate. Rezultatele lor au deschis calea pentru noi tehnologii bazate pe informații cuantice, informează Academia Regală Suedeză pentru Științe și Academia de Științe a Moldovei.
Efectele nedescrise ale mecanicii cuantice încep să-și găsească aplicații. Există acum un domeniu larg de cercetare care include computere cuantice, rețele cuantice și comunicații securizate prin criptare cuantică. Un factor cheie în această dezvoltare este modul în care mecanica cuantică permite ca două sau mai multe particule să existe în ceea ce se numește o stare entanglată. Ceea ce se întâmplă cu una dintre particulele dintr-o pereche i entanglate determină ce se întâmplă cu cealaltă particulă, chiar dacă acestea sunt departe una de alta. Multă vreme, întrebarea era dacă corelația se datora faptului că particulele dintr-o pereche entanglată conțin variabile ascunse sau instrucțiuni care să le induce rezultatul unui experiment.
În anii 1960, John Stewart Bell a rezolvat inegalitatea matematică care-i poartă numele. Aceasta afirmă că dacă există variabile ascunse, corelația dintre rezultatele unui număr mare de măsurători nu va depăși niciodată o anumită valoare.
Totodată, mecanica cuantică prezice că un anumit tip de experiment va încălca inegalitatea lui Bell, rezultând astfel o corelație mai puternică decât ar fi posibilă altfel.
John Clauser a dezvoltat ideile lui John Bell, ajungând la un experiment practic. Când au realizat măsurătorile, ei au scos în evidență mecanica cuantică încălcând în mod clar o inegalitate Bel. Aceasta înseamnă că mecanica cuantică nu poate fi înlocuită cu o teorie care folosește variabile ascunse.
Deși unele lacune rămâneau după experimentul lui John Clauser, Alain Aspect a închis o lacună importantă dezvoltând experimentul într-un anumit mod. El a reușit să schimbe setările de măsurare după ce o pereche entanglată a părăsit sursa, astfel încât setările existente în momentul emisiei nu au putut afecta rezultatul.
Folosind instrumente rafinate și serii lungi de experimente, Anton Zeilinger a început să folosească stări cuantice entanglate. Printre altele, a fost demonstrat un fenomen numit teleportare cuantică, care face posibilă mutarea unei stări cuantice de la o particulă la alta, la distanță.
„A devenit din ce în ce mai clar că apare un nou tip de tehnologie cuantică. Putem vedea că munca laureaților cu stările încurcate este de mare importanță, chiar și dincolo de întrebările fundamentale despre interpretarea mecanicii cuantice”, spune Anders Irbäck, președintele Comitetului Nobel pentru Fizică.
- Alain Aspect, născut în 1947 la Agen, Franța. Doctorat 1983 la Universitatea Paris-Sud, Orsay, Franța. Profesor la Université Paris-Saclay și École Polytechnique, Palaiseau, Franța.
- John F. Clauser, născut în 1942 în Pasadena, CA, SUA. Doctorat 1969 la Universitatea Columbia, New York, SUA. Fizician de cercetare, J.F. Clauser & Assoc., Walnut Creek, CA, SUA.
- Anton Zeilinger, născut în 1945 în Ried im Innkreis, Austria. Doctorat 1971 la Universitatea din Viena, Austria. Profesor la Universitatea din Viena, Austria.
Valoarea premiului Nobel este de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 873.000 de euro). Acesta este împărţit și este împărțit egal de laureații premiului.
Premiul Nobel pentru Medicină în 2022 a fost câștigat de suedezul Svante Pääbo. Acesta a primit premiul pentru descoperirile sale privind genomul homininilor dispăruți și evoluția umană.
