Întrebat despre cum vede el rezolvarea chestiunii transnistrene, dat fiind că aderarea la UE e imposibilă pentru un stat care are conflicte interne și dispute teritoriale, Igor Grosu a amintint că în cadrul UE au existat precedente de state care au aderat - „Vorbim de Cipru, care se află cumva într-o dispută și acum, cu Ciprul de nord, Turcia și așa mai departe”.
„Legat de Republica Moldova, eu consider, dimpotrivă, că perspectiva noastră, acum mult mai clară, de aderare la UE, își va aduce contribuția la soluționarea conflictului. De ce? Conflictul nu este nici interetnic, nici religios, este un conflict artificial creat de Federația Rusă care în raport cu Moldova, în alt caz în raport cu Georgia, în alt caz în raport cu alte țări din Caucaz a creat aceste zone de conflict, niște republici separatiste. Cumva deosebirea esențială este că noi nu avem hotar comun cu Federația Rusă, este un teritoriu în stânga Nistrului și la vest este Republica Moldova, România, la est este Ucraina”, a spus speakerul.
Oficialul a adăugat că regiunea separatistă a beneficiat, pe lângă clemența și suportul Federației Ruse, ani la rând, și de clemența elitelor corupte de la Chișinău, deoarece era „o zonă gri, în care se făceau multe activități ilegale, contrabandă de țigări, alcool, produse, arme, droguri și așa mai departe”.
„Începând cu 2019 lucrurile acestea s-au terminat. Apetitul pentru această zonă se topește încet încet. Încă un argument: 70 de procente din tot ce produce industria de acolo sunt exportate pe piețele UE. Dependența de UE, de piețele occidentale este enormă. După 24 februarie, conexiunile tradiționale cu Federația Rusă s-au întrerupt. Există și acest șoc pe care îl are și îl trăiește populația de acolo, cetățenii noștri de acolo, pericolul de escaladare. Lumea la nivel societal nu-și dorește escaladarea. În primele zile ale războiului, noi observam chiar un val de tineri care treceau pe malul drept, de frica de a nu fi cumva înrolați sau implicați în acțiunile militare ale separatiștilor. Soluționarea diferendului transnistrean și integrarea europeană sunt două vehicule diferite. Noi nu o să condiționăm în parcursul nostru și nu o să legăm integrarea noastră europeană de soluționarea conflictului transnistrean. El nu se soluționează repede. Vocile care spun că acum este momentul și că, cât ai pocni din degete, îl soluționezi … soluționarea rapidă – asta înseamnă război. Noi nu ne dorim război, noi am reușit până acum să păstrăm calmul și stabilitatea, o să facem tot posibilul să le păstrăm în continuare”, a declarat Grosu.
Potrivit președintelui Legislatuvului, tot ce trebuie să facă autoritățile de la Chișinău este să arate schimbarea, reforme și instituții viabile, pentru ca cetățenii din regiunile aflate sub controlul Tiraspolului să vadă diferența.
Totodată, Igor Grosu a menționat că însăși faptul că Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată, „vorbește de la sine despre faptul că nu poate fi un impediment (conflictul din Transnistria, n.r.) altfel nu am fi obținut acest statut”.
„Până la urmă, depinde de noi cât de inclusivi, cât de activi vom fi în promovarea agendei noastre pro-europene”, a punctat oficialul.
