Republica Moldova – Statutul de țară candidată și negocierile de aderare. 35 de capitole din Acquis-ul UE, racordate cu legislația națională pentru a adera la blocul comunitar

24 iunie 2022, 13:47 Politică 445
UE - Republica Moldova.  Sursa: Replica Media

Republica Moldova, alături de Ucraina, a obținut în seara zilei de 23 iunie 2022 statutul de țară candidată la Uniunea Europeană, eveniment istoric și de cotitură în procesul de aderare al țării noastre la blocul comunitar, drum care ar putea dura ani sau zeci de ani având în vedere complexitatea procedurilor.

Urmare a obținerii statutului de candidat, Comisia Europeană este invitată să transmită Consiliului un raport cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute în avizele Comisiei privind cererile de aderare respective, ca parte a pachetului său periodic de extindere.

Alte state care au obținut statutul de candidat la UE sunt Turcia -1999, Macedonia de Nord - 2005, Muntenegru - 2010, Serbia - 2012; Albania - 2014.

Ultimul stat care a aderat la UE a fost Croația în anul 2013, iar negocierile de aderare au durat timp de șapte ani.

„Consiliul va hotărî asupra etapelor următoare de îndată ce vor fi îndeplinite pe deplin toate aceste condiții. Progresul fiecărei țări către Uniunea Europeană va depinde de meritele proprii în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, luând în considerare capacitatea UE de a absorbi noi membri”, se arată în concluziile cererile de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova.

Obținerea de către R. Moldova al statutului de candidat deschide calea spre negocierile de aderare la UE.

Ce înseamnă negocierile de aderare la UE?

Negocierile de aderare se referă la condițiile în care țara va fi admisă în UE și se concentrează pe adoptarea și punerea în aplicare a corpului de drept al UE (acquis-ul).

Dobândirea statutului de candidat pentru aderarea la UE nu înseamnă începerea negocierilor. Drept exemplu este Albania, care deși a obținut statutul de candidat în 2014, abia în martie 2020, membrii Consiliului European au aprobat decizia Consiliului Afaceri Generale de a deschide negocierile de aderare cu Albania, iar în iulie 2020 proiectul de cadru de negociere a fost prezentat statelor membre.

Muntenegru, care a obținut statutul de candidat în 2020, negocierile de aderare au fost deschise în iunie 2012, iar Macedonia de Nord a început negocierile de aderare în martie 2020, la 15 ani de la obținerea statutului de țară candidat.

Acquis-ul UE este ansamblul de drepturi și obligații comune care sunt obligatorii pentru toate țările UE, în calitate de membre ale UE. Este în continuă evoluție și cuprinde:

  • conținutul, principiile și obiectivele politice ale tratatelor;

  • legislația adoptată în aplicarea tratatelor și a jurisprudenței Curții de Justiție a UE;

  • declarații și rezoluții adoptate de UE;

  • măsuri referitoare la politica externă și de securitate comună;

  • măsuri referitoare la justiție și afaceri interne;

  • acordurile internaționale încheiate de UE și cele încheiate de țările UE între ele în domeniul activităților UE.

Scopul este ca țara candidată să îndeplinească condițiile de aderare, denumite „criteriile de la Copenhaga”.

Aceste criterii au fost definite la o reuniune a Consiliului European de la Copenhaga din 1993:

  • stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului, precum și respectarea și protejarea minorităților;

  • o economie de piață funcțională și capacitatea de a face față presiunilor concurențiale și forțelor pieței din UE;

  • capacitatea de a-și asuma obligațiile de membru, inclusiv capacitatea de a implementa în mod eficace normele, standardele și politicile care constituie corpusul legislației UE („acquis-ul”), precum și aderarea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare.

„Țările candidate trebuie să accepte acquis-ul înainte de a putea adera la UE. Derogările de la acquis sunt acordate numai în circumstanțe excepționale și au un domeniu de aplicare limitat. Acquis-ul trebuie să fie racordat de către țările candidate în ordinea lor juridică națională până la data aderării lor la UE și acestea sunt obligate să îl aplice de la acea dată”, potrivit dreptului UE.

35 de capitole ale Legislației UE, negociate unul câte unul

Principiul liberei circulații a mărfurilor - Legislația europeană armonizată a produselor, care trebuie transpusă, reprezintă cea mai mare parte a acquis-ului din acest capitol. În plus, este esențială o capacitate administrativă suficientă pentru a notifica restricțiile comerciale și pentru a aplica măsuri orizontale și procedurale în domenii precum standardizarea, evaluarea conformității, acreditarea, metrologia și supravegherea pieței;

Libertatea de circulație a lucrătorilor - Lucrătorii migranți din UE trebuie să fie tratați în același mod ca lucrătorii naționali în ceea ce privește condițiile de muncă, avantajele sociale și fiscale. Acest acquis include, de asemenea, un mecanism de coordonare a dispozițiilor naționale de securitate socială pentru persoanele asigurate și membrii familiei acestora care se mută într-un alt stat membru;

Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii - Statele membre trebuie să se asigure că dreptul de stabilire al persoanelor naționale și juridice ale UE în orice stat membru și libertatea de a furniza servicii transfrontaliere nu sunt împiedicate de legislația națională, sub rezerva excepțiilor prevăzute în tratat. Acquis-ul armonizează, de asemenea, normele privind profesiile reglementate pentru a asigura recunoașterea reciprocă a calificărilor și diplomelor între statele membre; pentru anumite profesii reglementate trebuie urmat un curriculum de formare minim comun pentru ca calificarea să fie recunoscută automat într-un stat membru al UE. În ceea ce privește serviciile poștale, acquis-ul urmărește, de asemenea, deschiderea sectorului serviciilor poștale către concurență într-un mod gradual și controlat, într-un cadru de reglementare care asigură un serviciu universal;

Libera circulație a capitalului - Acquis-ul include norme privind plățile transfrontaliere și executarea ordinelor de transfer privind valorile mobiliare. Directiva privind lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului impune băncilor și altor operatori economici, în special atunci când tranzacționează articole de mare valoare și tranzacții mari în numerar, să identifice clienții și să raporteze anumite tranzacții. O cerință cheie pentru combaterea criminalității financiare este crearea unei capacități administrative și de aplicare eficace, inclusiv cooperarea între autoritățile de supraveghere, de aplicare a legii și de urmărire penală;

Achiziții publice - Acquis-ul include principiile generale ale transparenței, egalității de tratament, liberei concurențe și nediscriminării. În plus, normele UE specifice se aplică coordonării atribuirii contractelor publice de lucrări, servicii și bunuri, pentru entitățile contractante tradiționale și pentru sectoarele speciale. Acquis-ul specifică, de asemenea, norme privind procedurile de revizuire și disponibilitatea căilor de atac. Sunt necesare organisme de implementare specializate;

Dreptul societăților comerciale - Acquis-ul dreptului societăților comerciale include reguli privind formarea, înregistrarea, fuziunea și divizarea companiilor. În domeniul raportării financiare, acquis-ul specifică reguli de prezentare a conturilor anuale și consolidate, inclusiv reguli simplificate pentru întreprinderile mici și mijlocii. Aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate este obligatorie pentru unele entități de interes public. În plus, acquis-ul specifică reguli pentru aprobarea, integritatea profesională și independența auditurilor statutare;

Legea proprietății intelectuale - Acquis-ul privind drepturile de proprietate intelectuală specifică norme armonizate pentru protecția juridică a dreptului de autor și a drepturilor conexe. Se aplică prevederi specifice pentru protecția bazelor de date, a programelor de calculator, a topografiilor semiconductoarelor, a transmisiilor prin satelit și a retransmisiilor prin cablu. În domeniul drepturilor de proprietate industrială, acquis-ul stabilește norme armonizate pentru protecția juridică a mărcilor și modelelor. Alte prevederi specifice se aplică invențiilor biotehnologice, produselor farmaceutice și produselor de protecție a plantelor. Acquis-ul stabilește, de asemenea, o marcă comunitară și un desen sau model comunitar. În cele din urmă, acquis-ul conține reguli armonizate pentru aplicarea atât a dreptului de autor și a drepturilor conexe, cât și a drepturilor de proprietate industrială. Sunt necesare mecanisme adecvate de punere în aplicare, în special capacitatea efectivă de aplicare;

Politica de concurență - Acquis-ul în materie de concurență acoperă atât politicile antitrust, cât și politicile de control al ajutorului de stat. Acesta include reguli și proceduri pentru combaterea comportamentului anticoncurențial al companiilor (acorduri restrictive între întreprinderi și abuz de poziție dominantă), pentru a controla fuziunile între întreprinderi și pentru a împiedica Guvernele să acorde ajutoare de stat care denaturează concurența pe piața internă. În general, regulile de concurență sunt direct aplicabile în întreaga Uniune, iar statele membre trebuie să coopereze pe deplin cu Comisia în aplicarea acestora;

Servicii financiare - Acquis-ul include reguli pentru autorizarea, funcționarea și supravegherea instituțiilor financiare în domeniile bancar, asigurări, pensii suplimentare, servicii de investiții și piețe de valori mobiliare. Instituțiile financiare pot funcționa în întreaga UE în conformitate cu principiul „controlului țării de origine”, fie prin înființarea de sucursale, fie prin furnizarea de servicii pe o bază transfrontalieră;

Societatea informațională și mass-media - Acquis-ul include norme specifice privind comunicațiile electronice, serviciile societății informaționale, în special comerțul electronic și serviciile de acces condiționat, precum și serviciile audiovizuale. În domeniul comunicațiilor electronice, acquis-ul urmărește eliminarea obstacolelor în calea funcționării efective a pieței interne a serviciilor și rețelelor de telecomunicații, promovarea concurenței și protejarea intereselor consumatorilor în sector, inclusiv disponibilitatea universală a serviciilor moderne. În ceea ce privește politica audiovizuală, acquis-ul impune alinierea legislativă la Directiva Televiziune fără Frontiere, care creează condițiile pentru libera circulație a emisiunilor de televiziune în cadrul UE. Acquis-ul urmărește stabilirea unui cadru de reglementare transparent, previzibil și eficient pentru radiodifuziunea publică și privată, în conformitate cu standardele europene. Acquis-ul necesită, de asemenea, capacitatea de a participa la programele comunitare Media Plus și Media Training;

Agricultura și dezvoltarea rurală - Capitolul privind agricultura acoperă un număr mare de reguli obligatorii, dintre care multe sunt direct aplicabile. Aplicarea corectă a acestor reguli și aplicarea și controlul lor efectiv de către o administrație publică eficientă sunt esențiale pentru funcționarea politicii agricole comune (PAC). Desfășurarea PAC necesită înființarea de sisteme de management și calitate, cum ar fi o agenție de plăți și sistemul integrat de administrare și control (IACS), precum și capacitatea de a implementa măsuri de dezvoltare rurală. Statele membre trebuie să fie în măsură să aplice legislația UE cu privire la schemele de sprijin direct al fermelor și să pună în aplicare organizațiile comune de piață pentru diferite produse agricole;

Siguranța alimentară, politica veterinară și fitosanitară - Politica generală privind produsele alimentare stabilește reguli de igienă pentru alimente. În plus, acquis-ul prevede norme detaliate în domeniul veterinar, care sunt esențiale pentru protejarea sănătății animalelor, bunăstării animalelor și siguranței alimentelor de origine animală pe piața internă. În domeniul fitosanitar, normele UE acoperă aspecte precum calitatea semințelor, materialul de protecție a plantelor, organismele dăunătoare și alimentația animalelor;

Pescuitul - Acquis-ul constă în reglementări, care nu necesită transpunerea în legislația națională. Cu toate acestea, necesită introducerea unor măsuri de pregătire a administrației și a operatorilor pentru participarea la politica comună în domeniul pescuitului, care acoperă politica de piață, gestionarea resurselor și a flotei, inspecție și control, acțiuni structurale și controlul ajutorului de stat. În unele cazuri, acordurile și convențiile existente în domeniul pescuitului cu țări terțe sau organizații internaționale trebuie adaptate;

Politica de transport - Legislația UE în domeniul transporturilor vizează îmbunătățirea funcționării pieței interne prin promovarea unor servicii de transport sigure, eficiente și ecologice și prietenoase cu utilizatorii. Acquis-ul în domeniul transporturilor acoperă sectoarele transportului rutier, căilor ferate, căilor navigabile interioare, transportului combinat, aviației și transportului maritim. Se referă la standarde tehnice și de siguranță, securitate, standarde sociale, controlul ajutorului de stat și liberalizarea pieței în contextul pieței interne a transporturilor;

Energie - Obiectivele politicii energetice ale UE includ îmbunătățirea competitivității, securitatea aprovizionării cu energie și protecția mediului. Acquis-ul energetic constă în reguli și politici, în special în ceea ce privește concurența și ajutoarele de stat (inclusiv în sectorul cărbunelui), piața internă a energiei (deschiderea piețelor cu privire la energia electrică și gaze, promovarea surselor regenerabile de energie), eficiența energetică, energia nucleară și securitate nucleară și protecție împotriva radiațiilor;

Impozitare - Acquis-ul acoperă pe larg domeniul impozitării indirecte, și anume taxa pe valoarea adăugată (TVA) și accizele. Acesta stabilește domeniul de aplicare, definițiile și principiile TVA-ului. Accizele la produsele din tutun, băuturile alcoolice și produsele energetice sunt, de asemenea, supuse legislației UE. În ceea ce privește impozitarea directă, acquis-ul acoperă unele aspecte ale impozitării veniturilor din economiile persoanelor fizice și ale impozitelor pe profit. În plus, statele membre s-au angajat să respecte principiile Codului de conduită pentru impozitarea întreprinderilor, care vizează eliminarea măsurilor fiscale dăunătoare. Cooperarea administrativă și asistența reciprocă între statele membre vizează asigurarea unei bune funcționări a pieței interne în ceea ce privește impozitarea și oferă instrumente de prevenire a evaziunii fiscale intracomunitare și a evaziunii fiscale. Statele membre trebuie să se asigure că există capacitățile necesare de punere în aplicare și de executare, inclusiv legături către sistemele de impozitare computerizate relevante ale UE;

Politica economică și monetară - Acquis-ul conține norme specifice care impun independența băncilor centrale din statele membre, interzicând finanțarea directă a sectorului public de către băncile centrale și interzicând accesul privilegiat al sectorului public la instituțiile financiare. Se așteaptă ca statele membre să își coordoneze politicile economice și sunt supuse Pactului de stabilitate și creștere privind supravegherea fiscală. Noile state membre se angajează, de asemenea, să respecte criteriile stabilite în tratat pentru a putea adopta euro în timp util după aderare. Până atunci, aceștia vor participa la Uniunea Economică și Monetară în calitate de stat membru cu o derogare de la utilizarea monedei euro și își vor trata cursurile de schimb ca o chestiune de interes comun;

Statistica - Acquis-ul în domeniul statisticii impune existența unei infrastructuri statistice bazate pe principii precum imparțialitatea, fiabilitatea, transparența, confidențialitatea datelor individuale și diseminarea statisticilor oficiale. Institutele naționale de statistică acționează ca puncte de referință și de ancorare pentru metodologia, producerea și diseminarea informațiilor statistice. Acquis-ul acoperă metodologia, clasificările și procedurile de colectare a datelor în diferite domenii, cum ar fi statisticile macroeconomice și de preț, statisticile demografice și sociale, statisticile regionale și statisticile privind afacerile, transporturile, comerțul exterior, agricultură, mediu și știință și tehnologie. Nu este necesară transpunerea în legislația națională, deoarece majoritatea acquis-ului ia forma unor reglementări.

Politica socială și ocuparea forței de muncă - Acquis-ul în domeniul social include standarde minime în domeniile dreptului muncii, egalității, sănătății și securității în muncă și anti-discriminare. Statele membre participă la dialogul social la nivel european și la procesele politice ale UE în domeniile politicii de ocupare a forței de muncă, incluziunii sociale și protecției sociale. Fondul Social European este principalul instrument financiar prin care UE sprijină punerea în aplicare a strategiei sale de ocupare a forței de muncă și contribuie la eforturile de incluziune socială (normele de implementare sunt reglementate în capitolul 22, care se referă la toate instrumentele structurale);

Politica afacerilor și industrială - Urmărește să promoveze strategii industriale care sporesc competitivitatea prin accelerarea ajustării la schimbările structurale, încurajând un mediu favorabil creării și creșterii afacerilor în întreaga UE, precum și investițiilor interne și străine. De asemenea, își propune să îmbunătățească mediul de afaceri general în care își desfășoară activitatea întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Aceasta implică privatizare și restructurare (a se vedea și Capitolul 8 – Politica concurenței). Politica industrială a UE constă în principal din principii de politică și comunicări privind politica industrială. Forumurile de consultare ale UE și programele comunitare, precum și comunicările, recomandările și schimburile de bune practici referitoare la IMM-uri urmăresc să îmbunătățească formularea și coordonarea politicii întreprinderilor pe piața internă, pe baza unei definiții comune a IMM-urilor. Implementarea politicii întreprinderilor și industriale necesită o capacitate administrativă adecvată la nivel național, regional și local;

Rețea transnațională - Acest capitol acoperă politica privind rețelele transeuropene în domeniile transporturilor, telecomunicațiilor și infrastructurilor energetice, inclusiv orientările comunitare privind dezvoltarea rețelelor transeuropene și măsurile de sprijin pentru dezvoltarea proiectelor de interes comun. Înființarea și dezvoltarea rețelelor transeuropene și promovarea unei interconexiuni și interoperabilitate adecvate a rețelelor naționale au ca scop să profite din plin de piața internă și să contribuie la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în Uniunea Europeană;

Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale - Acquis-ul din acest capitol constă în principal din reglementări-cadru și de punere în aplicare, care nu necesită transpunerea în legislația națională. Acestea definesc regulile de elaborare, aprobare și implementare a programelor Fondurilor Structurale și Fondului de Coeziune care reflectă organizarea teritorială a fiecărei țări. Aceste programe sunt negociate și convenite cu Comisia, dar punerea în aplicare este responsabilitatea statelor membre. Statele membre trebuie să respecte legislația UE în general, de exemplu în domeniile achizițiilor publice, concurenței și mediului, atunci când selectează și implementează proiecte. Statele membre trebuie să aibă un cadru instituțional și o capacitate administrativă adecvată pentru a asigura programarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea într-o manieră solidă și eficientă din punct de vedere al costurilor din punct de vedere al managementului și al controlului financiar;

Sistemul judiciar și drepturile fundamentale - Politicile UE în domeniul justiției și al drepturilor fundamentale urmăresc menținerea și dezvoltarea în continuare a Uniunii ca spațiu de libertate, securitate și justiție. Înființarea unui sistem judiciar independent și eficient este de o importanță capitală. Imparțialitatea, integritatea și un standard înalt de judecată din partea instanțelor sunt esențiale pentru protejarea statului de drept. Acest lucru necesită un angajament ferm de a elimina influențele externe asupra sistemului judiciar și de a aloca resurse financiare și de formare adecvate. Trebuie să existe garanții legale pentru procedurile de proces echitabil. De asemenea, statele membre trebuie să lupte eficient împotriva corupției, deoarece aceasta reprezintă o amenințare la adresa stabilității instituțiilor democratice și a statului de drept. Un cadru legal solid și instituții de încredere sunt necesare pentru a susține o politică coerentă de prevenire și descurajare a corupției. Statele membre trebuie să asigure respectarea drepturilor fundamentale și a drepturilor cetățenilor UE, astfel cum sunt garantate de acquis și de Carta drepturilor fundamentale;

Justiție, libertate și securitate - Politicile UE urmăresc menținerea și dezvoltarea în continuare a Uniunii ca spațiu de libertate, securitate și justiție. Pe probleme precum controlul frontierelor, vizele, migrația externă, azilul, cooperarea polițienească, lupta împotriva crimei organizate și împotriva terorismului, cooperarea în domeniul drogurilor, cooperarea vamală și cooperarea judiciară în materie penală și civilă, statele membre trebuie să fie echipate corespunzător pentru a pune în aplicare în mod adecvat cadrul din ce în ce mai mare de norme comune. Mai presus de toate, aceasta necesită o capacitate administrativă puternică și bine integrată în cadrul agențiilor de aplicare a legii și al altor organisme relevante, care trebuie să atingă standardele necesare. O organizație de poliție profesionistă, de încredere și eficientă este de o importanță capitală. Cea mai detaliată parte a politicilor UE privind justiția, libertatea și securitatea este acquis-ul Schengen, care presupune ridicarea controalelor la frontierele interne în UE. Cu toate acestea, pentru noile state membre, părți substanțiale din acquis-ul Schengen sunt puse în aplicare în urma unei decizii separate a Consiliului care urmează să fie luată după aderare.

Știință și cercetare - Acquis-ul în domeniul științei și cercetării nu necesită transpunerea normelor UE în ordinea juridică națională. Capacitatea de implementare se referă la existența condițiilor necesare pentru participarea efectivă la programele-cadru ale UE. Pentru a asigura asocierea deplină și de succes cu programele-cadru, statele membre trebuie să asigure capacitățile de implementare necesare în domeniul cercetării și dezvoltării tehnologice, inclusiv cu personal adecvat;

Educație și cultură - Domeniile educației, formării, tineretului și culturii sunt în primul rând de competența statelor membre. Un cadru de cooperare privind politicile de educație și formare are ca scop convergerea politicilor naționale și atingerea unor obiective comune printr-o metodă deschisă de coordonare, care a condus la programul „Educație și Formare 2010”, care integrează toate acțiunile din domeniile educației și formării la nivelul nivel european. În ceea ce privește diversitatea culturală, statele membre trebuie să susțină principiile consacrate la articolul 151 din Tratatul CE și să se asigure că angajamentele lor internaționale permit păstrarea și promovarea diversității culturale. Statele membre trebuie să dispună de cadrul legal, administrativ și financiar și de capacitatea de implementare necesară pentru a asigura o gestionare financiară solidă a programelor comunitare de educație, formare și tineret (în prezent Leonardo da Vinci, Socrates, Tineret).

Mediu înconjurător - Politica UE de mediu are ca scop promovarea dezvoltării durabile și protejarea mediului pentru generațiile prezente și viitoare. Se bazează pe acțiunea preventivă, principiul poluatorul plătește, combaterea daunelor mediului la sursă, responsabilitatea comună și integrarea protecției mediului în alte politici ale UE. Acquis-ul cuprinde peste 200 de acte juridice majore care acoperă legislația orizontală, calitatea apei și a aerului, gestionarea deșeurilor, protecția naturii, controlul poluării industriale și managementul riscurilor, substanțe chimice și organisme modificate genetic (OMG), zgomot și silvicultură. Respectarea acquis-ului necesită investiții semnificative. O administrație puternică și bine echipată la nivel național și local este imperativă pentru aplicarea și punerea în aplicare a acquis-ului de mediu;

Protecția consumatorilor și a sănătății - Acquis-ul în domeniul protecției consumatorilor acoperă siguranța bunurilor de consum, precum și protecția intereselor economice ale consumatorilor într-un număr de sectoare specifice. Statele membre trebuie să transpună acquis-ul în legislația națională și să pună în aplicare structuri administrative independente și competențe de executare care să permită supravegherea efectivă a pieței și aplicarea acquis-ului. Ar trebui să se asigure, de asemenea, mecanisme judiciare și extrajudiciare de soluționare a litigiilor, precum și informarea și educarea consumatorilor, precum și un rol pentru organizațiile de consumatori. În plus, acest capitol acoperă norme obligatorii specifice în domeniul sănătății publice;

Uniunea vamală - Acquis-ul uniunii vamale constă aproape exclusiv din legislație care este direct obligatorie pentru statele membre. Acesta include Codul Vamal al UE și dispozițiile sale de punere în aplicare, nomenclatura combinată, tariful vamal comun și dispozițiile privind clasificarea tarifară, scutirea de taxe vamale, suspendarea taxelor și anumite contingente tarifare, precum și alte dispoziții precum cele privind controlul vamal al mărfurilor contrafăcute și piratate, precursori de droguri, export de bunuri culturale, precum și asistență administrativă reciprocă în materie vamală și tranzit. Statele membre trebuie să se asigure că există capacitățile necesare de punere în aplicare și de aplicare, inclusiv legături către sistemele vamale computerizate relevante ale UE. Serviciile vamale trebuie, de asemenea, să asigure capacități adecvate de implementare și aplicare a normelor speciale stabilite în domenii conexe ale acquis-ului, cum ar fi comerțul exterior;

Relații externe - Acquis-ul în acest domeniu constă în principal din legislație direct obligatorie a UE, care nu necesită transpunerea în legislația națională. Această legislație a UE rezultă din angajamentele comerciale multilaterale și bilaterale ale UE, precum și dintr-o serie de măsuri comerciale preferențiale autonome. În domeniul ajutorului umanitar și al politicii de dezvoltare, statele membre trebuie să respecte legislația UE și angajamentele internaționale și să asigure capacitatea de a participa la politicile de dezvoltare și umanitare ale UE. Țările candidate trebuie să își alinieze progresiv politicile față de țările terțe și pozițiile sale în cadrul organizațiilor internaționale cu politicile și pozițiile adoptate de Uniune și de statele sale membre;

Politica externă, de securitate și de apărare - Politica externă și de securitate comună (PESC) și politica europeană de securitate și apărare (PESA) se bazează pe acte juridice, inclusiv pe acorduri internaționale obligatorii din punct de vedere juridic, și pe documente politice. Acquis-ul constă în declarații politice, acțiuni și acorduri. Statele membre trebuie să poată conduce un dialog politic în cadrul PESC, să se alinieze la declarațiile UE, să participe la acțiunile UE și să aplice sancțiuni și măsuri restrictive convenite. Țările solicitante trebuie să se alinieze progresiv la declarațiile UE și să aplice sancțiuni și măsuri restrictive atunci când și acolo unde este necesar;

Control financiar - Acquis-ul din acest capitol se referă la adoptarea cadrelor și standardelor recunoscute la nivel internațional, precum și a bunelor practici UE privind controlul financiar public intern (PIFC), bazate pe principiul răspunderii manageriale descentralizate. PIFC ar trebui să se aplice în întregul sector public și să includă controlul intern al managementului financiar atât al fondurilor naționale, cât și ale UE. În special, acquis-ul necesită existența unor sisteme de management eficiente și transparente, inclusiv aranjamente de responsabilitate pentru atingerea obiectivelor; un audit intern independent funcțional; și structuri organizaționale relevante, inclusiv coordonarea centrală a dezvoltării PIFC în sectorul public.

Prevederi financiare și bugetare - Acest capitol necesită, de asemenea, o instituție de audit extern independentă din punct de vedere instituțional, operațional și financiar, care să își implementeze mandatul de audit în conformitate cu standardele Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI) și să raporteze Parlamentului cu privire la utilizarea resurselor sectorului public. În plus, acest capitol acoperă și protecția intereselor financiare ale UE împotriva fraudei în gestionarea fondurilor UE și protecția monedei euro împotriva contrafacerii;

Instituțiile - Acest capitol acoperă regulile instituționale și procedurale ale UE. Atunci când o țară aderă la UE, trebuie făcute adaptări ale acestor reguli pentru a asigura reprezentarea egală a acestei țări în instituțiile UE (Parlamentul European, Consiliul, Comisia, Curtea de Justiție) și în alte organisme și buna funcționare a procedurilor decizionale (cum ar fi drepturi de vot, limbi oficiale și alte reguli procedurale), precum și alegerile pentru Parlamentul European. Normele UE din acest capitol nu afectează organizarea internă a unui stat membru, dar țările în curs de aderare trebuie să se asigure că sunt capabile să participe pe deplin la luarea deciziilor UE, prin înființarea de organe și mecanisme necesare la nivel intern și prin alegerea sau numirea unor persoane competente ca reprezentanți în instituțiile UE. După încheierea negocierilor de aderare, regulile specifice pentru perioada intermediară până la aderare asigură o integrare armonioasă a țării în structurile UE: se instituie o procedură de informare și consultare și, odată cu semnarea Tratatului de aderare, țării în curs de aderare i se acordă statutul de observator activ în Parlamentul European și în Consiliu, precum și în comitetele Comisiei.

Altele - Acest capitol include aspecte diverse care apar în timpul negocierilor, dar care nu sunt acoperite de niciun alt capitol de negociere. Nu au fost identificate astfel de probleme pentru moment. Capitolul 35 este tratat la sfârșitul procesului de negociere.

Amintim că, Republica Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Decizia „istorică” a fost luată în unanimitate joi seara, 23 iunie, de liderii UE în cadrul summit-ului Consiliului European.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat faptul că, statutul de țară candidată a R. Moldova va fi condiționat de următorii indicatori:

- să finalizeze pașii esențiali ai reformei cuprinzătoare a sistemului de justiție lansată recent în toate instituțiile din lanțurile de justiție și de urmărire penală, pentru a le asigura independența, integritatea, eficiența, responsabilitatea și transparența, inclusiv prin utilizarea eficientă a verificării activelor și a unei supravegheri democratice eficiente, în special, să fie ocupate toate posturile rămase vacante ale Consiliului Suprem al Magistraturii și din organele sale de specialitate;

- în toate aceste domenii, să remedieze deficiențele identificate de OSCE/ODIHR și de Consiliul Europei/Comisia de la Veneția;

- să îndeplinească angajamentul de a lupta împotriva corupției la toate nivelurile prin luarea de pași decisivi către investigații proactive și eficiente și un istoric credibil de urmăriri penale și condamnări și crește substanțială a gradului de preluare a recomandărilor Centrului Național Anticorupție;

- implementarea angajamentului de „dezoligarhizare” prin eliminarea influenței excesive a intereselor în viața economică, politică și publică;

- să consolideze lupta împotriva criminalității organizate, pe baza evaluărilor detaliate a amenințărilor, a cooperării sporite cu partenerii regionali, UE și internaționali și a unei mai bune coordonări a agențiilor de aplicare a legii; în special, să pună în aplicare un pachet legislativ privind recuperarea activelor și un cadru cuprinzător pentru lupta împotriva criminalității financiare și a spălării banilor, asigurându-se că legislația împotriva spălării banilor este în conformitate cu standardele Grupului de acțiune financiară (GAFI);

- creșterea capacității de a realiza reformele și de a oferi servicii publice de calitate, inclusiv prin intensificarea implementării reformei administrației publice; evaluarea și actualizarea strategiei de reformă a administrației publice;

- finalizarea reformei managementului financiar public, inclusiv îmbunătățirea achizițiilor publice la toate nivelurile guvernamentale; sporirea implicării societății civile în procesele de luare a deciziilor la toate nivelurile;

- să consolideze protecția drepturilor omului, în special a grupurilor vulnerabile, și să își susțină angajamentele de a spori egalitatea de gen și de a lupta împotriva violenței împotriva femeilor;

Comisia va monitoriza progresul Republicii Moldova în îndeplinirea acestor pași și va raporta asupra acestora, împreună cu o evaluare detaliată a țării, până la sfârșitul anului 2022.

Consumul excesiv de alcool daunează grav sănătății
Alina
publicat de:
„Adevăratele modele de stil: înjurătura, telegrama şi epitaful.” (Emil Cioran). Noi tot suntem stilați, într-o manieră pur civilizată, asfel ne poți citi și pe Telegram, unde instant publicăm articole exclusive, știri și informații de ultimă oră.
 

Discuțiile Replica Media